Panel genetic pentru cancer ereditar de sân, ovar și trompă uterină

Pe scurt

Testul caută, în 26 de gene, variantele moștenite care cresc riscul de cancer de sân, ovarian și de trompă uterină, precum și de alte cancere ginecologice. Se adresează persoanelor cu unul dintre aceste cancere și familiilor cu mai multe cazuri; testul se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Un panel genetic analizează deodată mai multe gene care pot cauza aceleași semne sau aceeași problemă de sănătate. Secvențierea de nouă generație (NGS) citește în paralel ADN-ul acestor gene, mai ales porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii). Testul caută variantele cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă), și se interpretează împreună cu istoricul personal și al familiei.

Testul analizează 26 de gene.

Ce raportează:

• schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme, SNV)
• mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții, indeli), de până la 50 de „litere” (perechi de baze)
• fragmente de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV); cele găsite se confirmă printr-o metodă independentă

Pentru cine este

Cancerul ovarian, cel de trompă uterină și cel peritoneal primar (pornit din membrana care căptușește abdomenul) sunt atât de înrudite încât medicii le privesc de obicei împreună. Conform MedlinePlus, peste o cincime dintre cancerele ovariene au o cauză moștenită, cel mai des o variantă în BRCA1 sau BRCA2. Panelul mai cuprinde gene legate tot de cancerul ovarian, ca RAD51C, RAD51D, BRIP1 și genele sindromului Lynch, precum și DICER1 și SMARCA4, legate de alte tipuri de tumori ale ovarului.

• Femeie cu cancer ovarian, de trompă uterină sau peritoneal primar, la orice vârstă.
• Femeie cu cancer de sân diagnosticat la o vârstă tânără sau cu cancer în ambii sâni.
• Bărbat cu cancer de sân.
• Familie în care mai multe rude au avut cancer de sân sau ovarian, uneori alături de cancer de pancreas sau de prostată.
• Persoană fără cancer, dintr-o familie cu mai multe cazuri, când nicio rudă care a avut cancer nu poate fi testată; când există, se analizează întâi ADN-ul păstrat de la o rudă decedată.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv: s-a găsit, într-una dintre genele analizate, o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă). În funcție de genă, rezultatul poate confirma diagnosticul sau poate arăta un risc crescut, nu o certitudine. Poate ajuta și la alegerea controalelor și a tratamentului.
• Negativ: în genele analizate nu s-a găsit o variantă care să explice situația. Rezultatul nu exclude o cauză genetică în alte gene sau de un tip pe care testul nu îl vede și nici o cauză negenetică. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii medicale. Uneori o lămurește testarea părinților sau a altor rude, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Ce nu poate detecta

• Testul nu detectează toate modificările genetice din genele analizate.
• Unele regiuni sunt citite incomplet: secvențele repetitive, regiunile foarte asemănătoare cu alte porțiuni ale genomului (omologie mare: pseudogene, duplicații segmentare) și cele cu o proporție foarte mare sau foarte mică de „litere” G și C (conținut GC extrem).
• O modificare prezentă doar într-un procent mic de celule (mozaicism) poate să nu fie detectată.
• Un rezultat negativ nu exclude variante cauzatoare de boală (patogene) în regiunile pe care testul nu le analizează sau pe care le citește insuficient și nu garantează că persoana va rămâne sănătoasă.
• La EPCAM se caută doar fragmentele lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV), nu și schimbările unei singure „litere” (variante punctiforme) sau micile inserții și deleții (indeli).

Ca orice panel, testul nu poate arăta:

• variantele din genele care nu sunt incluse în panel și cauzele genetice încă necunoscute;
• modificările apărute în timpul vieții doar într-un țesut, de exemplu într-o tumoră (variante somatice);
• de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile primite. Rezultatul este gata în aproximativ 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 50 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (26)

  • ATM
  • BARD1
  • BRCA1
  • BRCA2
  • BRIP1
  • CDH1
  • CHEK2
  • DICER1
  • EPCAM
  • MLH1
  • MRE11
  • MSH2
  • MSH6
  • MUTYH
  • NBN
  • PALB2
  • PMS2
  • POLD1
  • POLE
  • PTEN
  • RAD50
  • RAD51C
  • RAD51D
  • SMARCA4
  • STK11
  • TP53
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare

Context clinic

• Conform GeneReviews, sindromul de cancer ereditar de sân și ovar asociat BRCA1/BRCA2 se suspectează la o persoană care are, ea sau o rudă de gradul I, II sau III: cancer de sân până la 50 de ani; cancer ovarian (inclusiv de trompă uterină și peritoneal primar), la orice vârstă; mai multe cancere mamare primare; cancer de sân la bărbat; cancer de sân triplu negativ; cancer pancreatic sau de prostată (metastatic sau cu scor Gleason ≥ 7) alături de cancer de sân sau ovarian; cancer de sân la orice vârstă și ascendență evreiască așkenază; două rude cu cancer de sân, una până la 50 de ani, sau trei rude cu cancer de sân, la orice vârstă.
• Conform ACMG/NSGC (2015), probabilitatea unei variante BRCA1/2 la o femeie cu cancer ovarian, la orice vârstă, este de aproximativ 13–18%.
• DICER1 este legată de tumorile Sertoli-Leydig ale ovarului, iar SMARCA4 de carcinomul ovarian cu celule mici de tip hipercalcemic (SCCOHT) (MedlinePlus).
• Față de panelurile de 13 și 19 gene, acesta include în plus POLE, POLD1, MUTYH, DICER1, SMARCA4, MRE11, RAD50 și NBN; nu include NF1.