Panel genetic pentru carcinom endometrial ereditar

Pe scurt

Testul caută, în 26 de gene, variantele moștenite care cresc riscul de cancer al mucoasei uterului (carcinom endometrial), precum și de cancer de sân și de alte cancere ginecologice. Se adresează persoanelor cu carcinom endometrial la care se caută o predispoziție ereditară și familiilor cu mai multe cazuri de cancer; testul se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Un panel genetic analizează deodată mai multe gene care pot cauza aceleași semne sau aceeași problemă de sănătate. Secvențierea de nouă generație (NGS) citește în paralel ADN-ul acestor gene, mai ales porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii). Testul caută variantele cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă), și se interpretează împreună cu istoricul personal și al familiei.

Testul analizează 26 de gene.

Ce raportează:

• schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme, SNV)
• mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții, indeli), de până la 50 de „litere” (perechi de baze)
• fragmente de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV); cele găsite se confirmă printr-o metodă independentă

Pentru cine este

Cancerul mucoasei uterului (carcinom endometrial) are uneori o cauză moștenită, de exemplu sindromul Lynch: o variantă într-una dintre genele care corectează greșelile apărute când ADN-ul se copiază (MLH1, MSH2, MSH6, PMS2) sau o deleție în gena EPCAM, care oprește gena vecină MSH2. Conform GeneReviews, sindromul Lynch explică 3–6% dintre cancerele endometriale. Același sindrom crește riscul de cancer de colon și rect (colorectal), de ovar și de stomac. O cauză mai rară este sindromul Cowden (gena PTEN), în care apar și cancer de sân și de tiroidă.

• Femeie cu cancer endometrial diagnosticat la o vârstă tânără.
• Femeie cu cancer endometrial la care analiza tumorii, făcută de medicul anatomopatolog, arată semne ale sindromului Lynch.
• Persoană care a avut două cancere legate de sindromul Lynch, de exemplu endometrial și colorectal, deodată sau la distanță în timp.
• Familie cu mai multe rude apropiate cu cancer endometrial, colorectal, ovarian sau gastric, mai ales dacă unul dintre ele a apărut la o vârstă tânără.
• Persoană fără cancer, dintr-o familie cu mai multe cazuri, când nicio rudă care a avut cancer nu poate fi testată; când există, se analizează întâi ADN-ul păstrat de la o rudă decedată.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv: s-a găsit, într-una dintre genele analizate, o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă). În funcție de genă, rezultatul poate confirma diagnosticul sau poate arăta un risc crescut, nu o certitudine. Poate ajuta și la alegerea controalelor și a tratamentului.
• Negativ: în genele analizate nu s-a găsit o variantă care să explice situația. Rezultatul nu exclude o cauză genetică în alte gene sau de un tip pe care testul nu îl vede și nici o cauză negenetică. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii medicale. Uneori o lămurește testarea părinților sau a altor rude, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Ce nu poate detecta

• Testul nu detectează toate modificările genetice din genele analizate.
• Unele regiuni sunt citite incomplet: secvențele repetitive, regiunile foarte asemănătoare cu alte porțiuni ale genomului (omologie mare: pseudogene, duplicații segmentare) și cele cu o proporție foarte mare sau foarte mică de „litere” G și C (conținut GC extrem).
• O modificare prezentă doar într-un procent mic de celule (mozaicism) poate să nu fie detectată.
• Un rezultat negativ nu exclude variante cauzatoare de boală (patogene) în regiunile pe care testul nu le analizează sau pe care le citește insuficient și nu garantează că persoana va rămâne sănătoasă.
• La EPCAM se caută doar fragmentele lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV), nu și schimbările unei singure „litere” (variante punctiforme) sau micile inserții și deleții (indeli).

Ca orice panel, testul nu poate arăta:

• variantele din genele care nu sunt incluse în panel și cauzele genetice încă necunoscute;
• modificările apărute în timpul vieții doar într-un țesut, de exemplu într-o tumoră (variante somatice);
• de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile primite. Rezultatul este gata în aproximativ 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 50 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (26)

  • ATM
  • BARD1
  • BRCA1
  • BRCA2
  • BRIP1
  • CDH1
  • CHEK2
  • DICER1
  • EPCAM
  • MLH1
  • MRE11
  • MSH2
  • MSH6
  • MUTYH
  • NBN
  • PALB2
  • PMS2
  • POLD1
  • POLE
  • PTEN
  • RAD50
  • RAD51C
  • RAD51D
  • SMARCA4
  • STK11
  • TP53
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare

Context clinic

• Conform GeneReviews, la o persoană cu cancer endometrial, sindromul Lynch se suspectează dacă: diagnosticul a fost pus sub 50 de ani; există un al doilea cancer din spectrul Lynch, sincron sau metacron; o rudă de gradul I sau II are un cancer din spectru diagnosticat sub 50 de ani; cel puțin două rude de gradul I sau II au cancere din spectru, indiferent de vârstă; sau tumora este MSI-high ori pierde la imunohistochimie expresia a cel puțin unei proteine MMR (MLH1, MSH2, MSH6, PMS2).
• Un cancer endometrial cu deficit MMR și metilare somatică a promotorului MLH1 este probabil sporadic, cu condiția să nu se găsească o variantă germinală în genele MMR, în EPCAM sau în alte gene de predispoziție, în special POLE, POLD1 sau MUTYH (GeneReviews).
• Conform aceleiași surse, la purtătorii unei variante MSH6 cancerul endometrial este cel mai frecvent cancer, iar la variantele PMS2 riscul este mai ridicat pentru cancerul endometrial decât pentru celelalte cancere din spectru. Variantele POLE și POLD1 (polipoza asociată cu funcția de corectare a polimerazei) cresc și ele riscul de cancer endometrial.
• Față de panelurile de 13 și 19 gene, acesta include în plus POLE, POLD1, MUTYH, DICER1, SMARCA4, MRE11, RAD50 și NBN; nu include NF1.