Pe scurt
Testul citește gena BRCA2 prin secvențiere de nouă generație (NGS) și caută, în plus, porțiunile ei care lipsesc sau sunt în plus (variații ale numărului de copii, CNV). BRCA2 este una dintre cele mai cunoscute gene ale cancerului ereditar de sân și ovar (cancer de sân și ovarian familial). Testul se adresează persoanelor și familiilor la care se suspectează o astfel de predispoziție moștenită și se alege la consultația de genetică medicală.
Ce analizează
Testul analizează una sau câteva gene numite ori o regiune mică dintr-un cromozom, alese după întrebarea medicală, și caută modificările cu care se naște o persoană. În funcție de test, laboratorul citește secvența genei (secvențiere), numără copiile porțiunilor ei, ca să găsească delețiile și duplicațiile (de exemplu prin MLPA), verifică semnalul chimic care pornește sau oprește o genă (metilarea) ori caută o singură variantă cunoscută. Fiecare modificare găsită se clasifică după criterii internaționale și se interpretează împreună cu istoricul personal și al familiei.
Testul analizează gena BRCA2.
Ce raportează:
- variante în secvența genei BRCA2
- porțiuni lipsă sau în plus (variații ale numărului de copii, CNV): deleții și duplicații în gena BRCA2
Pentru cine este
- Persoană sau familie la care se suspectează o predispoziție moștenită la cancerul de sân și ovarian (cancer de sân și ovarian familial).
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv: s-a găsit în gena BRCA2 o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă) ori o porțiune lipsă sau în plus (deleție sau duplicație). Rezultatul poate confirma un diagnostic, poate arăta statutul de purtător sau un risc crescut, nu o certitudine, și permite testarea țintită a rudelor.
- Negativ: testul nu a găsit modificarea pe care o caută. Nu exclude modificările pe care metoda nu le vede, pe cele din alte gene sau o cauză negenetică. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii medicale, iar cu timpul poate fi reclasificată.
Ce nu poate detecta
- Testul poate să nu dea un rezultat concludent despre variantele din genele analizate (genotip).
- Pentru unele variante găsite, nu se știe încă dacă au vreun efect (semnificație incertă).
- Unele variante legate de o boală pot rămâne neidentificate, din cauza limitelor actuale ale tehnologiilor de testare genetică și ale cunoștințelor medicale.
- Un rezultat fără variantă relevantă nu exclude o boală genetică sau o predispoziție la ea.
Ca orice test pentru una sau câteva gene, testul nu poate arăta:
- modificările din genele care nu sunt analizate;
- modificările pe care metoda aleasă nu le caută: secvențierea poate rata porțiunile mari lipsă sau în plus (delețiile și duplicațiile), iar analiza acestora nu vede, de regulă, variantele mici;
- de obicei, modificările prezente doar într-o mică parte dintre celule (mozaicism de nivel scăzut).
Cum se face
Proba este de sânge din venă (sânge periferic), cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii), recoltat într-un tub cu anticoagulant (EDTA); se acceptă și ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă, recoltate după instrucțiunile kitului. Rezultatul este gata în aproximativ 32 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a genei BRCA2, cu analiza variațiilor numărului de copii (CNV)
- Variante raportate: variante în secvența genei BRCA2; variații ale numărului de copii (CNV): deleții și duplicații în gena BRCA2
- Gene (1)
- BRCA2
- Probă: sânge periferic recoltat pe EDTA, cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii); se acceptă și ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), frotiu bucal sau salivă (după instrucțiunile kitului)
- Durată: 32 de zile lucrătoare
Întrebări frecvente
Un test țintit se potrivește când întrebarea privește o genă anume: o variantă cunoscută în familie, o modificare pe care testele largi o văd greu sau confirmarea unui rezultat. Testul îl alege medicul genetician, la consultație.
Rezultatul poate conta și pentru ele: rudele fără simptome pot face apoi testul țintit pentru modificarea găsită la tine. Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome se testează, de regulă, doar când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea se amână până când copilul poate decide singur. La consultație discutăm cine din familie ar putea face testul.
Surse
- MedlinePlus Genetics: What are the different types of genetic tests?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/types/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
- Stuppia L et al. Use of the MLPA assay in the molecular diagnosis of gene copy number alterations in human genetic diseases (Int J Mol Sci, 2012), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3317712/
- ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
