Panel genetic pentru cancer ereditar de sân și ovar, 19 gene

Pe scurt

Testul caută, în 19 gene, variantele moștenite care cresc riscul de cancer de sân, ovarian și endometrial. Analiza cuprinde și porțiunile lipsă sau în plus (CNV) și varianta c.156_157insAlu din gena BRCA2. Se adresează persoanelor cu unul dintre aceste cancere și familiilor la care se suspectează o predispoziție moștenită; testul se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Un panel genetic analizează deodată mai multe gene care pot cauza aceleași semne sau aceeași problemă de sănătate. Secvențierea de nouă generație (NGS) citește în paralel ADN-ul acestor gene, mai ales porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii). Testul caută variantele cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă), și se interpretează împreună cu istoricul personal și al familiei.

Testul analizează 19 gene.

Ce raportează:

• variante în secvența genelor panelului (NGS)
• fragmente de ADN lipsă sau în plus (variații ale numărului de copii, CNV)
• varianta c.156_157insAlu din gena BRCA2

Pentru cine este

În aceeași familie, cancerul de sân, cel ovarian și cel endometrial pot avea o cauză moștenită comună. Variantele din BRCA1 și BRCA2 cresc mai ales riscul de cancer de sân și ovarian; sindromul Lynch crește riscul de cancer endometrial, colorectal și ovarian; iar BRIP1, RAD51C și RAD51D sunt legate în primul rând de cancerul ovarian. Panelul de 19 gene le cuprinde pe toate acestea, alături de genele unor sindroame rare în care apare cancerul de sân.

• Femeie cu cancer de sân și o rudă apropiată cu cancer ovarian sau endometrial.
• Femeie cu cancer ovarian, la orice vârstă, sau cu cancer endometrial apărut la o vârstă tânără.
• Familie în care, pe aceeași parte, apar mai multe cancere de sân, de ovar, de endometru sau colorectale.
• Persoană cu cancer de sân, ovarian sau endometrial, pentru diagnostic, evaluarea riscului și alegerea unui tratament adaptat.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv: s-a găsit, într-una dintre genele analizate, o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă). În funcție de genă, rezultatul poate confirma diagnosticul sau poate arăta un risc crescut, nu o certitudine. Poate ajuta și la alegerea controalelor și a tratamentului.
• Negativ: în genele analizate nu s-a găsit o variantă care să explice situația. Rezultatul nu exclude o cauză genetică în alte gene sau de un tip pe care testul nu îl vede și nici o cauză negenetică. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii medicale. Uneori o lămurește testarea părinților sau a altor rude, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Ce nu poate detecta

• Testul poate să nu dea un rezultat concludent despre variantele din genele analizate (genotip).
• Pentru unele variante găsite, nu se știe încă dacă au vreun efect (semnificație incertă).
• Unele variante legate de o boală pot rămâne neidentificate, din cauza limitelor actuale ale tehnologiilor de testare genetică și ale cunoștințelor medicale.
• Un rezultat fără variantă relevantă nu exclude o boală genetică sau o predispoziție la ea.

Ca orice panel, testul nu poate arăta:

• variantele din genele care nu sunt incluse în panel și cauzele genetice încă necunoscute;
• modificările apărute în timpul vieții doar într-un țesut, de exemplu într-o tumoră (variante somatice);
• de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.

Cum se face

Proba este de sânge din venă (sânge periferic), cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii), recoltat într-un tub cu anticoagulant (EDTA); se acceptă și ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă, recoltate după instrucțiunile kitului. Rezultatul este gata în aproximativ 32 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS), cu analiza CNV
• Variante raportate: variante în secvența genelor panelului (NGS); variații ale numărului de copii (CNV); varianta c.156_157insAlu din gena BRCA2
• Gene (19)

  • ATM
  • BARD1
  • BRCA1
  • BRCA2
  • BRIP1
  • CDH1
  • CHEK2
  • EPCAM
  • MLH1
  • MSH2
  • MSH6
  • NF1
  • PALB2
  • PMS2
  • PTEN
  • RAD51C
  • RAD51D
  • STK11
  • TP53
• Probă: sânge periferic recoltat pe EDTA, cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii); se acceptă și ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), frotiu bucal sau salivă (după instrucțiunile kitului)
• Durată: 32 de zile lucrătoare

Context clinic

• Conform ACMG/NSGC (2015), riscul de-a lungul vieții în sindromul Lynch este de 25–60% pentru cancerul endometrial și de 4–24% pentru cel ovarian; riscurile de cancer sunt, în ansamblu, mai mici la variantele MSH6 și PMS2.
• Conform GeneReviews, pentru PMS2 studiile care au analizat separat purtătorii nu au arătat o creștere semnificativă statistic a riscului de cancer ovarian.
• Față de panelul de 13 gene, adaugă BRIP1 și genele MMR (MLH1, MSH2, MSH6, PMS2, EPCAM); față de cel de 26 de gene, nu include POLE, POLD1, MUTYH, DICER1, SMARCA4, MRE11, RAD50 și NBN, dar include NF1.