Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie-uri necesare pentru funcționarea site-ului și, cu acordul tău, cookie-uri care ne ajută să înțelegem cum este folosit site-ul și să măsurăm campaniile. Poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie”, în subsolul paginii. Detalii în Politica de cookies și în Politica de confidențialitate.

Helixomic
Programări și informații: +40 377 703 506

Boli genetice rare

Panel genetic pentru acromatopsie

Pe scurt

Panelul caută cauza genetică a acromatopsiei, o boală ereditară a retinei în care conurile, celulele responsabile de vederea în lumină puternică, a detaliilor și a culorilor, nu funcționează. Boala se vede din primele luni de viață, prin mișcări involuntare ale ochilor (nistagmus), sensibilitate mare la lumină și vedere scăzută. Testul este pentru copiii și adulții cu acest tablou.

Ce analizează

Retina are două tipuri de celule care captează lumina: bastonașele, pentru vederea în lumină slabă, și conurile, pentru lumina zilei, detalii și culori. În acromatopsie, o variantă moștenită blochează lanțul de reacții prin care conurile transformă lumina în semnal nervos. Bastonașele funcționează normal, așa că persoana vede mai bine în lumină slabă decât în plin soare.

Panelul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) 7 gene: CNGB3, CNGA3, GNAT2, PDE6C, PDE6H și ATF6, cunoscute pentru acromatopsie, și CNNM4, care cauzează o distrofie de conuri-bastonașe asociată cu defecte ale smalțului dentar. Conform GeneReviews, la pacienții de origine europeană gena CNGB3 explică aproximativ 60% dintre cazuri, urmată de CNGA3. Testul caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții sau deleții) și fragmente mai mari lipsă sau în plus, de unul sau mai mulți exoni (deleții sau duplicații).

Pentru cine este

  • sugar cu nistagmus apărut în primele săptămâni de viață și disconfort mare la lumină;
  • copil cu vedere mult scăzută, care vede mai bine la lumină slabă și distinge greu sau deloc culorile;
  • la examenul electric al retinei (electroretinogramă), răspunsul conurilor absent sau foarte redus și răspunsul bastonașelor normal;
  • rudă cu aceleași semne a unei persoane cu acromatopsie, când varianta familiei nu este cunoscută;
  • adult cu diagnostic clinic de acromatopsie care vrea confirmarea genetică, pentru familie sau pentru studii clinice.

Ce poate arăta rezultatul

  • Pozitiv. Două variante care cauzează boala (patogene), în aceeași genă, câte una moștenită de la fiecare părinte, confirmă diagnosticul. Părinții sunt purtători sănătoși, iar la fiecare sarcină riscul ca un copil să fie afectat este de 25%. Împreună cu examenul oftalmologic și urmărirea în timp, rezultatul ajută la deosebirea acromatopsiei, de regulă stabilă, de distrofiile de conuri, care progresează; unele gene din panel pot cauza ambele tablouri. Diagnosticul genetic poate fi cerut și pentru includerea în eventuale studii clinice ale tratamentelor țintite pe gene.
  • Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude acromatopsia: la o parte dintre pacienți cauza nu se găsește în genele cunoscute. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).
  • Variantă de semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Nu se folosește singură pentru decizii; testarea părinților și examenul oftalmologic ajută la interpretare.

Ce nu poate detecta

  • o boală asemănătoare legată de cromozomul X, care afectează mai ales băieții; genele ei nu sunt în panel și cer metode speciale de analiză;
  • daltonismul obișnuit, roșu-verde, care nu este ținta testului;
  • uneori, o porțiune mică lipsă, de un singur exon (deleție);
  • modificările prezente doar într-o parte dintre celule (mozaicism), care se pot identifica doar în unele cazuri;
  • alte boli ale retinei cu semne asemănătoare la sugar, cu gene din afara panelului.

Cum se face

Proba este de sânge din venă (1–2 ml, într-un tub cu anticoagulant, EDTA), recoltat într-un centru partener; se pot folosi și salivă sau frotiu bucal. E util să aduci la consultație rezultatele examenului oftalmologic și ale electroretinogramei, dacă s-au făcut. Rezultatul vine, de regulă, în 15–20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

  • Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe o îmbogățire de tip exom, care acoperă toate regiunile codante și variantele intronice și intergenice descrise ca relevante pentru boală; se analizează genele panelului
  • Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții; deleții și duplicații de unul sau mai mulți exoni (CNV), confirmate prin MLPA sau qPCR înainte de raportare; variante intronice cunoscute ca patogene; variante din ADN-ul mitocondrial cunoscute ca asociate cu boala căutată; mozaicism, în unele cazuri
  • Gene (7)
    • ATF6
    • CNGA3
    • CNGB3
    • CNNM4
    • GNAT2
    • PDE6C
    • PDE6H
  • Probă: sânge recoltat pe EDTA, 1–2 ml (proba recomandată); se pot folosi și ADN genomic (1–2 µg), card cu picături de sânge uscat, frotiu bucal sau salivă
  • Durată: 15–20 de zile lucrătoare

Context clinic

  • Diagnostic diferențial, în afara panelului: monocromatismul cu conuri albastre (OPN1LW, OPN1MW; legat de X, cere metode speciale de analiză) și amauroza congenitală Leber.

Întrebări frecvente

Analize suplimentare

Se pot adăuga la acest test:

  • Pe lângă motivul pentru care se face testul, analiza caută în ADN-ul tău variante importante pentru sănătatea ta (descoperiri secundare), într-o listă de gene stabilită de Colegiul American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG). Rezultatul vine într-un raport separat.

  • Adaugă un raport separat cu variantele tale ale genelor HLA (alelele HLA), citite din datele de secvențiere ale panelului. Genele HLA ajută sistemul imun să deosebească proteinele proprii de cele străine.

  • Adaugă un raport separat despre felul în care genele tale influențează răspunsul la medicamente, din datele de secvențiere ale panelului. Analizează variante cunoscute din 21 de gene.

Teste înrudite

Surse

  1. GeneReviews: Achromatopsia (Kohl S, Jägle H, Wissinger B, Zobor D, actualizarea din 2018), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1418/

Nu știi ce test ți se potrivește?

Medicul genetician alege testul împreună cu tine, după simptome și istoricul familiei.

Dr. Anca Neacșu, medic specialist genetică medicală