Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Pete café-au-lait la copil: când sunt doar pete și când e nevoie de o evaluare genetică

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
13 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Băiat de vreo 4 ani care se joacă în apă într-o piscină gonflabilă, lângă mama lui, în grădină

Pediatrul sau dermatologul a observat pe pielea copilului una sau mai multe pete plate, de culoarea cafelei cu lapte, ori le-ai observat chiar tu. E firesc să te întrebi dacă sunt semnul unei boli, câte pete contează și când are sens un test genetic.

Pe scurt

Petele café-au-lait sunt pete plate, maro deschis, frecvente la copii: cele mai multe apar ca una sau două pete la un copil altfel sănătos. Contează numărul și mărimea petelor, vârsta copilului și celelalte semne pe care le prezintă. Șase sau mai multe pete mai mari de 5 mm înainte de pubertate și de 15 mm după pubertate sunt unul dintre semnele de diagnostic ale neurofibromatozei de tip 1 (NF1). La un copil fără un părinte diagnosticat cu NF1, diagnosticul cere cel puțin încă un semn.

Mai multe pete, o pată mare limitată la o parte sau la o regiune a corpului (pată segmentară), trăsături particulare ale feței sau alte semne neobișnuite ridică întrebarea dacă este vorba despre un sindrom genetic. La consultație, medicul genetician analizează istoricul personal și familial al copilului, îl examinează și îți spune dacă un test genetic are sens și care. La un copil mic cu șase sau mai multe pete, testul genetic se poate face de la început, fără să aștepți să apară alte semne.

Ce sunt petele café-au-lait și cât de des apar la copii

Cum arată și când apar

Sunt zone plate de piele mai pigmentată, bine delimitate și de aceeași culoare pe toată suprafața, de la 1–2 mm până la peste 20 cm. Pe pielea deschisă au culoarea cafelei cu lapte, de unde le vine numele.

Multe pete sunt prezente de la naștere, dar altele apar în primii ani de viață. La sugarii cu pielea foarte deschisă se văd greu, iar medicul le poate pune în evidență cu o lampă cu lumină ultravioletă (lampa Wood). În copilărie, petele cresc proporțional cu copilul.

Una sau câteva pete sunt frecvente la copiii sănătoși

Potrivit unei sinteze din 2010, studiile pe copii de vârstă școlară au găsit cel puțin o pată la 22–36% dintre ei. Într-un grup de 365 de copii de la o lună la 5 ani din Baltimore, 18,9% aveau o pată și doar 1,1% aveau trei sau mai multe.

Când petele merită o evaluare genetică

Numărul, mărimea și vârsta

Neurofibromatoza de tip 1 (NF1) este cel mai frecvent sindrom întâlnit la copiii cu mai multe pete café-au-lait. Conform criteriilor internaționale revizuite în 2021, unul dintre semnele ei de diagnostic sunt șase sau mai multe pete café-au-lait mai mari de 5 mm înainte de pubertate sau mai mari de 15 mm după pubertate. La un copil fără un părinte diagnosticat cu NF1, diagnosticul cere cel puțin două semne din listă. Găsești restul criteriilor în articolul despre neurofibromatoza de tip 1.

Un studiu din 2017 pe copii cu pete café-au-lait izolate a estimat un risc de NF1 de 0,9% la copiii mai mari de 29 de luni cu mai puțin de șase pete sau cu cel puțin o pată atipică, adică cu margini neregulate ori cu o culoare neuniformă. La copiii mai mici de 29 de luni cu șase sau mai multe pete, riscul a fost de 80,4%. Autorii notează că studiul nu a căutat formele în mozaic ale bolii.

Nici prezența a șase pete nu înseamnă întotdeauna NF1. Un studiu din 2016 a inclus 71 de copii și tineri de până la 20 de ani cu șase sau mai multe pete și fără alte semne în afara petelor și a pistruilor. Dintre aceștia, 66,2% aveau o variantă în gena NF1, 8,5% o variantă în gena SPRED1, iar 25,3% nu aveau nicio variantă cauzatoare de boală. Gena SPRED1 cauzează sindromul Legius, o afecțiune înrudită, cu pete café-au-lait multiple, dar fără neurofibroame sau alte tumori ale NF1.

Pistruii din axile sau din zona inghinală

Al doilea semn pe piele din criterii sunt pistruii din axile sau din zona inghinală. Dacă un copil are doar pete și pistrui, diagnosticul este cel mai probabil NF1, dar, mai rar, poate fi altă afecțiune, de exemplu sindromul Legius. Cel puțin unul dintre cele două semne trebuie să fie prezent pe ambele părți ale corpului.

De ce la copilul mic tabloul se completează în timp

Conform consensului din 2021, NF1 este greu de recunoscut la copii pe baza criteriilor clinice, pentru că semnele de diagnostic apar treptat. În primii ani de viață, petele cresc ca număr și ca mărime, iar unii copii foarte mici nu au încă pete. Neurofibroamele de pe piele și nodulii din iris (nodulii Lisch) apar de obicei mai târziu, în copilărie sau în adolescență. De aceea, la un copil mic, NF1 și sindromul Legius nu se pot deosebi uneori doar prin examenul clinic, iar un test genetic poate ajuta mai devreme la diagnostic și la deosebirea lor.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Petele împreună cu alte semne

Pete și o întârziere în dezvoltare sau trăsături din spectrul autist

Unele afecțiuni cu pete au și semne de neurodezvoltare. În neurofibromatoza de tip 1 (NF1), simptomele din spectrul autist sunt frecvente, iar un sfert dintre copiii cu NF1 îndeplinesc criteriile de diagnostic ale tulburării din spectrul autist. În sindromul Legius sunt descrise frecvent un cap mai mare (macrocefalie), dificultăți de învățare, tulburarea cu deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și întârzieri în dezvoltare.

Una sau două pete, în schimb, oferă singure puține informații. Pentru multe dintre sindroamele descrise cu pete café-au-lait, dovezile că petele apar mai des decât în populația generală sunt slabe, pentru că una sau două pete sunt relativ frecvente. Medicul genetician le privește împreună cu celelalte semne ale copilului.

Terapiile nu așteaptă rezultatul: copilul începe intervenția timpurie chiar dacă nu are încă un diagnostic genetic, iar evaluarea genetică se face în paralel. Poți citi mai multe detalii în articolul despre întârzierea în dezvoltare și cauzele ei genetice.

Pete, statură mică sau trăsături particulare ale feței

În sindromul Noonan, petele café-au-lait sunt descrise mai des decât în populația generală. Sindromul Noonan face parte din RASopatii, afecțiuni înrudite cu NF1. Pentru că semnele se suprapun, aceste sindroame se analizează împreună, pe același panel de gene. Poți citi mai multe detalii în articolul despre sindromul Noonan și RASopatii.

Mai rar, mai multe pete café-au-lait au fost descrise la copiii cu unele tipuri de cromozom în formă de inel (cromozom inelar), care au de obicei și trăsături particulare ale feței, un cap mai mic (microcefalie), o statură mică și dificultăți de gândire și de învățare (dificultăți neurocognitive). Un cromozom inelar se vede la analiza cromozomilor la microscop (cariotip), nu la testul care caută fragmente de ADN lipsă sau în plus (microarray cromozomial).

Pete doar pe o parte a corpului sau cu margini neregulate

Când petele sau pistruii sunt doar pe o parte a corpului, consensul din 2021 atrage atenția asupra unei forme în mozaic de NF1, în care modificarea genetică e prezentă doar în unele celule. Poți citi mai multe detalii în articolul despre mozaicismul genetic.

Petele mari, cu margini zimțate și neregulate, care se opresc la linia de mijloc a corpului, pot face parte din sindromul McCune-Albright. Conform consensului internațional din 2019, sindromul poate afecta și oasele, și glandele care produc hormoni. Totuși, forma marginilor singură nu pune diagnosticul: în practică, aspectul petelor variază mult.

Pete într-o familie cu părinți rude sau cu un cancer la vârstă mică

Rar, cauza unor pete asemănătoare celor din NF1 este deficitul constituțional de reparare a nepotrivirilor ADN (CMMRD). În această afecțiune, ambele copii ale uneia dintre genele care repară greșelile de copiere a ADN-ului au variante patogene, iar riscul de cancer începe din copilărie. Conform ghidului din 2024 al Rețelei europene de referință pentru sindroamele cu risc genetic de tumori (ERN GENTURIS), CMMRD apare la aproximativ un copil dintr-un milion când părinții nu sunt rude.

Ghidul recomandă ca testarea pentru CMMRD să fie, probabil, oferită, după o discuție între specialiști, unui copil fără cancer, suspectat de NF1 sau de sindrom Legius. Recomandarea privește doar copilul la care o analiză completă a genelor NF1 și SPRED1 nu a găsit o variantă patogenă sau probabil patogenă, ai cărui părinți nu au semne de NF1 și care are cel puțin încă un semn, de exemplu părinți rude, sindrom Lynch în familie sau un frate ori o soră cu un cancer în copilărie.

Ce face medicul genetician la evaluare

Istoricul copilului, examenul clinic și examinarea părinților

Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al copilului, examinează clinic copilul și în urma ei, medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic.

Medicul poate examina și părinții. Conform criteriilor din 2021, la copilul unui părinte care îndeplinește criteriile neurofibromatozei de tip 1 (NF1), un singur semn din listă ajunge pentru diagnostic. Examinarea părinților ajută și la deosebirea NF1 de sindromul Legius: copiii cu sindrom Legius au aproape întotdeauna un părinte afectat, cu doar pete café-au-lait și pistrui în pliuri.

Controlul la oftalmolog nu așteaptă testul

Conform ghidului din 2023 al Rețelei europene de referință pentru sindroamele cu risc genetic de tumori (ERN GENTURIS), evaluarea ochilor și a nervului optic începe imediat după ce NF1 este diagnosticată sau suspectată la un copil, iar primul control oftalmologic se face la prima prezentare, la orice vârstă. Testul genetic nu înlocuiește controalele și reevaluarea clinică, care continuă oricum.

Testul genetic, când și care

La un copil mic cu șase sau mai multe pete

Consensul din 2021 a adăugat varianta genetică printre criteriile de diagnostic, fără să facă testul obligatoriu. Pentru copiii sub 7 ani și pentru cei care au doar pete și pistrui, autorii arată că diagnosticul molecular poate fi luat în considerare pentru a confirma neurofibromatoza de tip 1 (NF1) sau sindromul Legius.

Medicul genetician poate recomanda testul de la prima consultație, fără ca părinții să aștepte apariția altor criterii. Aceasta este și practica dr. Anca Neacșu: la un copil mic cu șase sau mai multe pete café-au-lait și fără alt semn, recomandarea ei este „testul genetic acum”. Testul se face pe lângă controlul la oftalmolog și reevaluarea clinică, nu în locul lor. Când copilul are doar semne pe piele, medicul poate alege panelul genetic pentru neurofibromatoza de tip 1 și afecțiunile înrudite, care cuprinde 5 gene: NF1, SPRED1 și trei gene ale unor afecțiuni înrudite (NF2, SMARCB1 și LZTR1).

Când petele sunt doar un semn dintr-un tablou mai larg

Când petele sunt însoțite de o întârziere în dezvoltare sau de alte semne care nu sugerează un anumit sindrom, testul se alege ținând cont de toate semnele copilului. Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă, în raportul din 2025, secvențierea exomului sau a genomului ca test de primă linie la copiii cu întârziere globală în dezvoltare sau dizabilitate intelectuală, în cele mai multe situații.

Un copil cu întârziere globală și fără semne specifice unui sindrom merge de obicei direct la secvențierea întregului genom (WGS), care poate fi făcută de primă intenție, pentru a evita testările genetice multiple. Când copilul are și semne de sindrom Noonan, se poate alege panelul genetic pentru RASopatii. Primul test poate fi deci un test țintit, un panel sau genomul. Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație.

Ce poate și ce nu poate arăta testul

Un rezultat pozitiv

La un copil cu șase sau mai multe pete, o variantă patogenă în gena NF1 găsită în sânge completează criteriile de diagnostic ale neurofibromatozei de tip 1 (NF1). O variantă patogenă în gena SPRED1, la un copil cu șase sau mai multe pete și fără alte semne de NF1 în afara pistruilor, confirmă sindromul Legius. După rezultat, medicul genetician îți explică semnificația lui, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii.

Un rezultat negativ

Un rezultat negativ înseamnă că, în genele analizate, nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude boala. La un copil care are doar pete, el face totuși NF1 mult mai puțin probabilă. Într-un studiu din 2016 pe copii cu șase sau mai multe pete și fără alte semne în afara petelor și a pistruilor, probabilitatea de NF1 scade, după calculul autorilor, de la 2 din 3 la 1 din 9 după o analiză negativă a ARN-ului genei NF1. Dacă s-a făcut doar testul pe ADN, probabilitatea scade mai puțin, de la 2 din 3 la 1 din 6.

Testul pe ADN găsește varianta la cei mai mulți, dar nu la toți: unele variante se văd mai bine prin analiza ARN. În formele în mozaic, modificarea genetică poate lipsi din proba de sânge. Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic. Dacă suspiciunea rămâne, alegi împreună cu medicul genetician pasul următor: la suspiciunea unui mozaic, testarea unei probe din pată; altfel, de regulă, secvențierea întregului genom (WGS). Poți citi mai multe detalii în articolul despre rezultatul negativ al unui exom sau genom.

O variantă cu semnificație incertă

O variantă cu semnificație incertă (VUS) este o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Nu se folosește singură pentru decizii, iar cu timpul poate fi reclasificată. Pentru a clarifica semnificația variantei, medicul poate recomanda testarea părinților pentru variantele care se potrivesc cu semnele copilului.

Următorul pas: copilul are mai multe pete café-au-lait sau petele vin împreună cu alte semne? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial al copilului și îți spune dacă un test genetic are sens acum și care. Despre test găsești mai multe pe pagina panelului genetic pentru neurofibromatoza de tip 1 și afecțiunile înrudite. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. Legius E, et al. Revised diagnostic criteria for neurofibromatosis type 1 and Legius syndrome: an international consensus recommendation. Genet Med. 2021;23(8):1506-1513. https://doi.org/10.1038/s41436-021-01170-5
  2. Rodan LH, et al.; AAP Council on Genetics. Genetic Evaluation of the Child With Intellectual Disability or Global Developmental Delay: Clinical Report. Pediatrics. 2025;156(1):e2025072219. https://publications.aap.org/pediatrics/article/156/1/e2025072219/202230/Genetic-Evaluation-of-the-Child-With-Intellectual
  3. Carton C, et al. ERN GENTURIS tumour surveillance guidelines for individuals with neurofibromatosis type 1. EClinicalMedicine. 2023;56:101818. https://doi.org/10.1016/j.eclinm.2022.101818
  4. Colas C, et al. ERN GENTURIS guidelines on constitutional mismatch repair deficiency diagnosis, genetic counselling, surveillance, quality of life, and clinical management. Eur J Hum Genet. 2024;32(12):1526-1541. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11607302/
  5. Javaid MK, et al. Best practice management guidelines for fibrous dysplasia/McCune-Albright syndrome: a consensus statement from the FD/MAS international consortium. Orphanet J Rare Dis. 2019;14:139. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6567644/
  6. Friedman JM. Neurofibromatosis 1. GeneReviews. 1998, ultima revizie 2025. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1109/
  7. Stevenson D, Legius E. Legius Syndrome. GeneReviews. 2010, ultima revizie 2025. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK47312/
  8. Shah KN. The Diagnostic and Clinical Significance of Café-au-lait Macules. Pediatr Clin North Am. 2010;57(5):1131-1153. https://doi.org/10.1016/j.pcl.2010.07.002
  9. Ben-Shachar S, et al. Predicting neurofibromatosis type 1 risk among children with isolated café-au-lait macules. J Am Acad Dermatol. 2017;76(6):1077-1083.e3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28318682/
  10. Evans DG, et al. Comprehensive RNA Analysis of the NF1 Gene in Classically Affected NF1 Affected Individuals Meeting NIH Criteria has High Sensitivity and Mutation Negative Testing is Reassuring in Isolated Cases With Pigmentary Features Only. EBioMedicine. 2016;7:212-220. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4909377/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Câte pete café-au-lait sunt normale la un copil?

Una sau două pete, la un copil fără alte semne, se întâlnesc la mulți copii sănătoși. Mai puțin de șase pete, la un copil de peste 29 de luni și fără alte semne, se asociază rar cu neurofibromatoza de tip 1 (NF1).

Petele café-au-lait dispar cu vârsta?

Petele izolate se estompează adesea la vârsta adultă, iar în NF1 se pot estompa la persoanele mai în vârstă. Petele café-au-lait nu au nevoie de tratament din motive medicale.

Pot apărea pete noi pe măsură ce copilul crește?

Da, mai ales în primii ani de viață. După vârsta de 6 ani, pete izolate noi apar rar, în timp ce în NF1 pot apărea pete noi în toată copilăria și chiar la vârsta adultă.

Dacă testul genetic e negativ, copilul nu are neurofibromatoză?

Un rezultat negativ face NF1 mult mai puțin probabilă la un copil care are doar pete, dar nu o exclude complet, mai ales în cazul formelor în mozaic. Medicul genetician îți spune dacă e nevoie de o reevaluare sau de alt test.

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită când copilul are mai multe pete café-au-lait, pistrui în axile sau în zona inghinală ori pete doar pe o parte a corpului, când petele vin împreună cu o întârziere în dezvoltare sau cu alte semne ori când un test a găsit o variantă în gena NF1 sau SPRED1. Consultațiile sunt făcute de medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București; pentru un copil, de obicei recomandăm consultația față în față. Dacă locuiești departe de București, stabilim la programare dacă o consultație online e potrivită. Poți citi mai multe detalii în ghidul despre când mergi la medicul genetician.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.