Pe scurt
Panelul analizează 1.651 de gene asociate cu dizabilitatea intelectuală și cu tulburările din spectrul autist (TSA). Caută o cauză genetică la copilul cu autism sau cu întârziere în dezvoltare, când medicul genetician bănuiește o modificare într-o singură genă. Testul potrivit îl alege medicul genetician, împreună cu tine, la consultație.
Ce analizează
Testul folosește secvențierea de nouă generație (NGS) și citește genele de pe listă. Ca metodă, secvențierea găsește mai ales modificările mici: schimbarea unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme) sau mici fragmente lipsă sau în plus, de câteva litere (deleții și inserții). Ce alte tipuri de modificări raportează, de exemplu porțiuni din gene lipsă sau în plus (deleții sau duplicații), discutăm la consultație.
Lista cuprinde gene pentru multe sindroame în care autismul sau dizabilitatea intelectuală apar împreună cu alte semne, de exemplu MECP2 (sindromul Rett), TSC1 și TSC2 (scleroza tuberoasă), PTEN, SHANK3 sau SYNGAP1.
Pentru cine este
- Copil cu întârziere în mai multe arii ale dezvoltării (întârziere globală în dezvoltare) sau cu dizabilitate intelectuală, fără o cauză găsită până acum.
- Copil cu diagnostic de autism (TSA) care are și o întârziere de limbaj, cognitivă sau motorie.
- Copil cu autism sau întârziere și alte semne: epilepsie, un cap mult mai mare sau mai mic decât media, tonus muscular scăzut (hipotonie), malformații sau particularități ale feței sau ale corpului (trăsături dismorfice).
- Copil care a pierdut abilități pe care le avea (regres).
- Familie în care mai multe persoane au dizabilitate intelectuală sau autism.
Ce poate arăta rezultatul
Pozitiv. S-a găsit o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă), într-o genă care se potrivește cu semnele copilului. Rezultatul poate aduce informații despre evoluția probabilă, despre controalele care merită făcute și despre riscul pentru o altă sarcină.
Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude o cauză genetică. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).
Incert. Poate apărea o variantă despre care nu se știe încă dacă cauzează boala (variantă de semnificație incertă, VUS). Conform ghidului ACMG/AMP din 2015, o astfel de variantă nu se folosește în deciziile medicale; testarea părinților poate ajuta la reclasificarea ei.
Ce nu poate detecta
- Modificările din alte gene decât cele de pe listă.
- Sindromul X fragil: gena FMR1 nu este pe listă, iar creșterea secvenței repetate CGG (expansiunea) se caută cu un test dedicat.
Ca metodă, un panel de gene nu este gândit pentru:
- Fragmentele mari de cromozom lipsă sau în plus (deleții și duplicații), pe care le caută microarray-ul sau genomul.
- Schimbările semnelor chimice care pornesc sau opresc genele (modificări de metilare), ca în multe cazuri de sindrom Angelman sau Prader-Willi.
- Secvențele scurte repetate de prea multe ori (expansiuni de repetiții) și modificările prezente doar într-o mică parte dintre celule (mozaicism de nivel scăzut).
Unele variante legate de boală pot rămâne neidentificate, din cauza limitelor actuale ale tehnologiei și ale cunoștințelor medicale, iar uneori rezultatul nu este concludent.
Cum se face
Proba este de sânge, recoltată într-un centru partener; se acceptă și ADN extras, frotiu bucal sau salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 32 de zile lucrătoare de la sosirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS), panel de gene
- Gene (1651): caută în lista genelor
- Probă: sânge recoltat pe EDTA sau heparină (se acceptă și frotiu bucal, salivă sau ADN extras)
- Durată: 32 de zile lucrătoare
Lista genelor incluse
1651 de gene
Întrebări frecvente
Panelul citește doar cele 1.651 de gene alese dinainte, iar genomul citește toate genele. Conform ghidului ACMG din 2021, se recomandă cu tărie ca exomul sau genomul să fie luate în considerare ca test de primă sau a doua linie la copiii cu întârziere în dezvoltare sau dizabilitate intelectuală. Testul potrivit îl alege medicul genetician, împreună cu tine, la consultație.
Nu, diagnosticul de autism (TSA) se pune pe baza istoricului și a observării copilului, conform AAP (2020). Testul genetic caută o cauză la un copil care are deja diagnosticul sau o întârziere în dezvoltare. Intervenția timpurie și terapiile încep cu sau fără un diagnostic genetic, iar căutarea cauzei merge în paralel.
De obicei, nu de la început. Dacă la copil se găsește o variantă, testarea țintită a părinților arată dacă este moștenită sau a apărut pentru prima dată la copil (de novo). Informația ajută la interpretare și la estimarea riscului pentru o altă sarcină.
Teste înrudite
Surse
- AAP, Hyman SL, Levy SE, Myers SM: Identification, Evaluation, and Management of Children With Autism Spectrum Disorder, Pediatrics 2020;145(1):e20193447, https://doi.org/10.1542/peds.2019-3447
- ACMG, Manickam K et al.: Exome and genome sequencing for pediatric patients with congenital anomalies or intellectual disability, Genet Med 2021;23(11):2029-2037, https://doi.org/10.1038/s41436-021-01242-6
- ACMG/AMP, Richards S et al.: Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, Genet Med 2015;17(5):405-424, https://doi.org/10.1038/gim.2015.30
- GeneReviews: FMR1 Disorders (Hunter JE et al., revizia din 2024), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1384/
