Pe scurt
Testul caută porțiunile care lipsesc sau sunt în plus (deleții și duplicații) în gena DMD, cauza distrofiei musculare Duchenne și Becker. Se discută la băiatul cu slăbiciune musculară sau cu o enzimă musculară din sânge, creatinkinaza (CK), mult crescută și la femeile din familia unui băiat la care s-a găsit o deleție sau o duplicație.
Ce analizează
Gena DMD se află pe cromozomul X și conține instrucțiunile pentru distrofină, o proteină care protejează fibrele musculare. Testul folosește MLPA, o metodă care măsoară câte copii există din fiecare porțiune verificată a genei, și caută în această genă deleții și duplicații, adică unul sau mai mulți exoni (porțiuni ale genei care conțin instrucțiuni) care lipsesc ori sunt în plus.
Conform GeneReviews, delețiile și duplicațiile reprezintă aproximativ 78% dintre variantele patogene din gena DMD, iar restul de 22% sunt variante mici, pe care o analiză a delețiilor și duplicațiilor nu le caută. De aceea, analiza delețiilor și duplicațiilor este, de obicei, primul test genetic de confirmare.
Pentru cine este
- Băiat care a mers mai târziu, cade des, urcă greu scările sau se ridică de jos sprijinindu-se cu mâinile pe picioare (semnul Gowers).
- Copil cu CK mult crescută sau cu transaminaze crescute fără o boală de ficat.
- Băiat cu întârziere în dezvoltare sau de vorbire, la care analizele arată CK crescută.
- Adolescent sau adult cu slăbiciune musculară care progresează și cu mușchii gambei îngroșați.
- Mama, surorile adulte sau alte rude adulte de sex feminin ale unui băiat cu o deleție sau o duplicație DMD confirmată.
Ce poate arăta rezultatul
Pozitiv la un băiat. O deleție sau o duplicație confirmă diagnosticul acestei afecțiuni genetice. Contează ce exoni sunt afectați: de această informație depinde eligibilitatea pentru unele terapii țintite și pentru studiile clinice.
Rezultatul la o femeie din familie. Testul arată dacă poartă deleția sau duplicația din familie. Conform GeneReviews, o purtătoare are la fiecare sarcină o șansă de 50% să transmită varianta, iar purtătoarele pot avea afectare a inimii (cardiomiopatie dilatată), motiv pentru care li se recomandă evaluare cardiologică.
Negativ. La un băiat cu semne sugestive, un rezultat normal nu exclude boala, pentru că analiza delețiilor și duplicațiilor nu caută variantele mici. Conform GeneReviews, pasul următor este secvențierea genei DMD, care caută variantele mici. În practica noastră, pasul următor este de obicei secvențierea întregului genom (WGS), care citește și gena DMD.
Ce nu poate detecta
O analiză a delețiilor și duplicațiilor din gena DMD nu vede:
- Variantele mici din gena DMD (punctiforme, mici deleții sau inserții).
- Unele variante vizibile doar în ARN, uneori doar dintr-o biopsie musculară.
- O variantă prezentă doar în ovulele mamei (mozaicism germinal).
- Limitele exacte ale delețiilor mari care cuprind și gene vecine.
- Alte distrofii musculare, cauzate de alte gene.
Cum se face
Proba este de sânge, recoltată într-un centru partener; se pot folosi și ADN deja extras, un frotiu bucal sau salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 21 de zile lucrătoare de la sosirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: MLPA (analiza delețiilor și duplicațiilor)
- Variante raportate: deleții și duplicații în gena DMD
- Gene (1)
- DMD
- Probă: sânge periferic pe EDTA (cel puțin 3 ml, cel puțin 1 ml la copii), ADN (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), frotiu bucal sau salivă (conform instrucțiunilor kitului)
- Durată: 21 de zile lucrătoare
Întrebări frecvente
De obicei, da: conform ghidului internațional de îngrijire din 2018, testarea se recomandă rudelor de sex feminin ale unui băiat cu diagnostic confirmat genetic. Rezultatul mamei contează pentru riscul la alte sarcini, pentru surorile copilului și pentru propria ei monitorizare cardiologică. La surorile minore, conform recomandărilor Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), aflarea statutului de purtătoare se amână, de regulă, până când pot decide singure. Un rezultat negativ la mamă nu exclude complet transmiterea, din cauza mozaicismului germinal.
Nu s-a găsit o deleție sau o duplicație în gena DMD. Rămân posibile variantele mici din aceeași genă sau alte boli musculare, iar următorul test îl alegem la consultație, împreună cu medicul neurolog; în practica noastră, acesta este de obicei secvențierea întregului genom (WGS).
Surse
- GeneReviews: Dystrophinopathies (Duvuru R et al., actualizare din septembrie 2026), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1119/
- DMD Care Considerations Working Group, Birnkrant DJ et al.: Diagnosis and management of Duchenne muscular dystrophy, part 1, Lancet Neurol 2018;17(3):251-267, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5869704/
- ESHG: Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics, Eur J Hum Genet 2009;17(6):720-721, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
