Panel genetic pentru paralizii periodice

Pe scurt

Panelul analizează 6 gene asociate cu paraliziile periodice, boli moștenite în care apar episoade de slăbiciune musculară, de la câteva minute la câteva zile, între care forța revine. Se adresează copiilor, adolescenților și adulților cu astfel de episoade, mai ales când potasiul din sânge e scăzut sau crescut în timpul crizei. Testul se alege la consultația de genetică medicală, împreună cu neurologul și, uneori, cu cardiologul.

Ce analizează

Fibra musculară răspunde la comenzile nervului datorită unor canale prin care trec sodiul, calciul și potasiul. Când unul dintre aceste canale nu funcționează corect, fibra nu mai răspunde temporar la comenzi (își pierde excitabilitatea), iar mușchii devin moi și slabi. Factorii declanșatori sunt diferiți: repausul după efort intens, o masă bogată în carbohidrați, alimentele bogate în potasiu, frigul sau stresul.

Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile celor 6 gene care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante), precum și variantele deja descrise ca patogene din porțiunile dintre exoni (variante intronice). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții sau deleții) și fragmente lipsă sau în plus de unul sau mai mulți exoni (deleții sau duplicații). Panelul cuprinde CACNA1S și SCN4A (paralizia periodică cu potasiu scăzut, hipokaliemică), SCN4A (paralizia periodică cu potasiu crescut, hiperkaliemică), KCNJ2 (sindromul Andersen-Tawil) și alte trei gene mai rare. Majoritatea formelor se transmit dominant: un părinte afectat are un risc de 50% să transmită varianta fiecărui copil.

Pentru cine este

• adolescent sau adult cu episoade de slăbiciune a brațelor și picioarelor, la trezire sau după efort, cu potasiu scăzut în criză;
• copil cu episoade scurte de slăbiciune, adesea dimineața, declanșate de alimente bogate în potasiu sau de frig, uneori cu rigiditate musculară;
• persoană cu episoade de slăbiciune și palpitații, leșin sau o electrocardiogramă (EKG) cu interval QT prelungit, mai ales cu degete curbate, maxilar mic sau statură mică;
• persoană cu slăbiciune permanentă instalată după ani de episoade;
• rudă cu simptome a unei persoane cu o paralizie periodică, când în familie nu s-a găsit încă o cauză genetică.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv: confirmă tipul de paralizie periodică, care orientează tratamentul și prevenția: de exemplu potasiu în criză în forma cu potasiu scăzut, evitarea factorilor declanșatori și, la nevoie, un tratament preventiv. În sindromul Andersen-Tawil, conform GeneReviews, inima se urmărește anual, iar unele medicamente e bine să fie evitate. Rezultatul contează și la anestezie, de aceea se comunică medicului anestezist.
• Negativ: în genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude o paralizie periodică. Conform GeneReviews, aproximativ 30% dintre persoanele care îndeplinesc criteriile pentru forma hipokaliemică nu au o variantă găsită în CACNA1S sau SCN4A. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Nu se folosește pentru decizii; testarea rudelor cu episoade asemănătoare o poate lămuri.

Ce nu poate detecta

• paraliziile periodice care au alte cauze decât cele genetice (secundare) și se exclud prin analize de sânge;
• genele din afara panelului și, uneori, o porțiune lipsă de un singur exon (deleție);
• modificările prezente doar într-o parte dintre celule (mozaicism), care se pot identifica doar în unele cazuri, și variantele nedescrise încă, aflate adânc în porțiunile dintre exoni (variante intronice profunde).

Cum se face

Proba este de sânge venos (1–2 ml, pe EDTA), recoltat la un punct de recoltare partener; se acceptă și ADN extras, picături de sânge uscate pe un card, frotiu bucal sau salivă. Valorile potasiului măsurate în timpul crizelor ajută mult interpretarea, așa că e bine să le aduci la consultație. Rezultatul vine, de obicei, în 15–20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe o îmbogățire de tip exom (hibridizare în soluție), care acoperă toate regiunile codante, regiunile intronice adiacente și variantele intronice și intergenice descrise ca relevante pentru boală; se analizează genele panelului
• Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții; deleții și duplicații de unul sau mai mulți exoni (CNV), confirmate prin MLPA sau qPCR înainte de raportare; variante intronice cunoscute ca patogene; variante din ADN-ul mitocondrial cunoscute ca asociate cu boala căutată; mozaicism, în unele cazuri
• Gene (6)

  • ATP1A2
  • CACNA1S
  • KCNJ2
  • KCNJ5
  • RYR1
  • SCN4A
• Probă: sânge recoltat pe EDTA, 1–2 ml (proba recomandată); se pot folosi și ADN genomic (1–2 µg), card cu picături de sânge uscat, frotiu bucal sau salivă
• Durată: 15–20 de zile lucrătoare

Context clinic

• Prevenția crizelor poate folosi inhibitori de anhidrază carbonică. În sindromul Andersen-Tawil, conform GeneReviews, se recomandă EKG și Holter anual și se evită medicamentele care prelungesc intervalul QT.
• Genele cu legătură limitată: RYR1 ține mai ales de susceptibilitatea la hipertermie malignă (GeneReviews); ATP1A2 este cunoscută pentru migrena hemiplegică familială, iar KCNJ5 pentru hiperaldosteronismul familial, care poate cauza hipokaliemie. Un rezultat în ATP1A2 sau KCNJ5 se interpretează cu prudență, împreună cu tabloul clinic.
• Cauze secundare, excluse înaintea testului: tireotoxicoza, pierderile renale sau digestive de potasiu și unele medicamente.