Pe scurt
Testul caută în gena CNBP o secvență scurtă de ADN, CCTG, repetată de prea multe ori (expansiune), cauza distrofiei miotonice de tip 2 (DM2). DM2 este o boală moștenită care începe de obicei la vârsta adultă, cu dureri musculare, slăbiciune a coapselor și a gâtului și rigiditate, uneori cu cataractă, tulburări de ritm cardiac sau diabet. Se adresează adulților cu astfel de simptome și rudelor unei persoane cu DM2, după o consultație de genetică medicală.
Ce analizează
În gena CNBP există o secvență de patru „litere” din ADN, CCTG, care se repetă de un anumit număr de ori. În DM2, această secvență se repetă de mii de ori: conform GeneReviews, expansiunile patogene au de la aproximativ 75 la peste 11.000 de repetiții, în medie în jur de 5.000. Repetițiile atât de lungi perturbă funcționarea celulelor din mai multe organe, de aceea boala nu afectează doar mușchii.
Testul folosește TP-PCR, o metodă de PCR în care unul dintre fragmentele scurte de ADN care pornesc copierea (primerii) se leagă chiar în interiorul repetiției. Așa se vede prezența unei expansiuni anormale, chiar și a uneia foarte mari, pe care un PCR obișnuit nu o poate copia.
Pentru cine este
- adult cu dureri musculare care fluctuează, rigiditate și slăbiciune la ridicarea de pe scaun, urcatul scărilor sau ridicarea capului;
- persoană cu semne de miotonie la electromiografie și cu enzima musculară CK ușor crescută, fără o cauză găsită;
- adult cu cataractă precoce, tulburări de conducere cardiacă sau diabet, alături de simptome musculare;
- persoană la care testul pentru distrofia miotonică de tip 1 a ieșit negativ, dar tabloul rămâne sugestiv;
- rudă adultă a unei persoane cu DM2 confirmat.
Ce poate arăta rezultatul
- Expansiune prezentă: confirmă DM2. Diagnosticul schimbă supravegherea: conform GeneReviews, se recomandă anual EKG, Holter și ecocardiografie, control oftalmologic, al glicemiei și al tiroidei, iar la anestezie e nevoie de monitorizarea respirației. Pentru dureri și rigiditate există tratamente care pot ajuta. Fiecare copil are un risc de 50% să moștenească expansiunea.
- Rezultat în zona intermediară, când raportul îl semnalează: alelele cu un număr intermediar de repetiții au o semnificație incertă și se interpretează la consultație.
- Fără expansiune: face DM2 puțin probabil. Dacă distrofia miotonică de tip 1 nu a fost testată, ea este următorul pas; altfel, se discută un panel pentru miotonii sau secvențierea întregului genom (WGS).
Ce nu poate detecta
- distrofia miotonică de tip 1 (gena DMPK), care are test separat;
- lungimea exactă a expansiunii, care de obicei nu se raportează; în DM2, mărimea repetiției nu se corelează cu severitatea bolii;
- miotoniile cauzate de canalele ionice ale mușchiului și alte miopatii, care au teste proprii;
- cauzele dobândite ale durerilor musculare, de exemplu cele legate de medicamente.
Cum se face
Proba este de sânge venos (cel puțin 3 ml, pe EDTA; cel puțin 1 ml la copii), recoltat la un punct de recoltare partener. Se acceptă și ADN extras, frotiu bucal sau salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 21 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.
Pentru medici
- Metodă: TP-PCR
- Variante raportate: expansiunea anormală a repetițiilor CCTG din gena CNBP/ZNF9
- Gene (1)
- CNBP
- Probă: sânge periferic recoltat pe EDTA, cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii); se acceptă și ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), frotiu bucal sau salivă (după instrucțiunile kitului)
- Durată: 21 de zile lucrătoare
Întrebări frecvente
Durerile musculare au multe cauze, iar DM2 este doar una dintre ele. Testul are sens când durerea se însoțește de slăbiciune, rigiditate, CK crescută sau de alte semne, ori când boala există în familie. La consultație discutăm dacă testul ți se potrivește.
Sunt boli înrudite, dar diferite. DM2 începe de obicei la vârsta adultă și, conform GeneReviews, anticipația nu este confirmată în DM2: nu s-a arătat că boala se agravează de la o generație la alta, ca în DM1. Inima și ochii au totuși nevoie de supraveghere regulată.
Fiecare copil are un risc de 50% să moștenească expansiunea. Conform recomandărilor Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome se testează când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie. DM2 începe de obicei la vârsta adultă, așa că testul se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur. Rudele adulte pot face testul după consiliere genetică.
Teste înrudite
Surse
- GeneReviews: Myotonic Dystrophy Type 2 (Kleefeld F, Erdmann H, Schoser B, actualizarea din 2025), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1466/
- EMQN, Kamsteeg EJ et al.: Best practice guidelines and recommendations on the molecular diagnosis of myotonic dystrophy types 1 and 2, Eur J Hum Genet 2012;20(12):1203-1208, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3499739/
- ESHG: Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics, Eur J Hum Genet 2009;17(6):720-721, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
