Pe scurt
Testul caută delețiile și duplicațiile din gena HBB, adică fragmente de ADN care lipsesc sau sunt în plus. Aceste modificări sunt o cauză rară de beta-talasemie, dar contează când secvențierea genei nu a lămurit situația sau când analizele de sânge arată o hemoglobină fetală crescută. Testul se alege la consultația de genetică medicală, după rezultatele analizelor de sânge și ale secvențierii.
Ce analizează
Gena HBB conține instrucțiunile pentru lanțul beta al hemoglobinei și se află pe cromozomul 11, într-un grup de gene înrudite care se activează pe rând, de la viața fetală până la vârsta adultă. Majoritatea cauzelor de beta-talasemie sunt variante mici, pe care le găsește secvențierea. Unele persoane au însă o deleție mai mare, care scoate gena HBB, o parte din genele vecine sau regiunea care le controlează.
Testul caută în gena HBB fragmentele care lipsesc sau sunt în plus (deleții și duplicații), prin MLPA, o metodă care numără copiile fiecărei porțiuni analizate. Conform ghidului european EMQN, delețiile mari care cuprind gena HBB, cum sunt cele din hemoglobina Lepore, unele delta-beta-talasemii și unele forme de persistență ereditară a hemoglobinei fetale, se pot identifica prin MLPA.
Pentru cine este
- Persoană cu semne de beta-talasemie la care secvențierea genei HBB a găsit o singură variantă sau niciuna.
- Persoană cu globule roșii mici și cu hemoglobina fetală crescută, cu hemoglobina A2 normală sau scăzută.
- Persoană la care secvențierea a găsit aceeași variantă pe ambele copii ale genei, când părinții nu o au amândoi, situație în care o deleție poate imita această imagine.
- Rudă adultă a unei persoane la care s-a găsit deja o deleție în regiunea HBB.
Ce poate arăta rezultatul
Deleție sau duplicație găsită. Rezultatul arată ce porțiuni lipsesc sau sunt în plus. Împreună cu analizele de sânge, rezultatul explică tipul de afectare: purtător, boală sau o formă fără consecințe clinice, cum este persistența ereditară a hemoglobinei fetale. Pentru un cuplu, contează combinația: aceeași deleție poate fi fără importanță la un purtător, dar poate cauza o boală când copilul o moștenește împreună cu o variantă beta-talasemică de la celălalt părinte.
Negativ. Nu s-a găsit nicio deleție sau duplicație în regiunea analizată. Dacă analizele de sânge rămân neexplicate, la consultație discutăm alte cauze, de exemplu variantele din genele alfa-globinei.
Rezultat greu de interpretat. O modificare care cuprinde o singură porțiune analizată poate fi o variantă mică ce împiedică analiza, nu o deleție reală; o astfel de modificare trebuie verificată printr-o a doua metodă.
Ce nu poate detecta
O analiză a delețiilor și duplicațiilor din gena HBB nu vede:
- Schimbările unei singure „litere” (variante punctiforme) și fragmentele mici lipsă sau în plus (deleții sau inserții mici) din HBB, cauza celor mai multe beta-talasemii, care se găsesc prin secvențiere.
- Delețiile din afara regiunii analizate.
- Variantele din genele alfa-globinei, HBA1 și HBA2.
- Fragmentele care și-au schimbat locul fără să lipsească sau să fie în plus (rearanjamentele echilibrate), care nu schimbă numărul de copii.
Cum se face
Proba este de sânge, recoltată într-un centru partener; se pot folosi și ADN deja extras, un frotiu bucal sau salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 21 de zile lucrătoare de la sosirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: MLPA (amplificare multiplex dependentă de ligarea sondelor)
- Variante raportate: deleții și duplicații în gena HBB
- Gene (1)
- HBB
- Probă: sânge periferic pe EDTA (cel puțin 3 ml, cel puțin 1 ml la copii), ADN (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), frotiu bucal sau salivă (conform instrucțiunilor kitului)
- Durată: 21 de zile lucrătoare
Întrebări frecvente
Secvențierea citește literele genei, dar nu vede un fragment mare de ADN care lipsește de pe una dintre copii. Când analizele de sânge arată o beta-talasemie și secvențierea nu o explică pe deplin, acest test caută tocmai astfel de deleții.
Nu neapărat: unele deleții cresc hemoglobina fetală fără să cauzeze boală, iar altele se comportă ca o beta-talasemie. Rezultatul, citit împreună cu analizele de sânge, arată despre ce deleție este vorba, iar la consultație discutăm ce înseamnă pentru tine și pentru copiii tăi.
Teste înrudite
Surse
- GeneReviews: Beta-Thalassemia (revizia din februarie 2026), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1426/
- EMQN, Traeger-Synodinos J et al.: EMQN Best Practice Guidelines for molecular and haematology methods for carrier identification and prenatal diagnosis of the haemoglobinopathies, Eur J Hum Genet 2015;23(4):426-437, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4666573/
