Biopsie lichidă pan-cancer, 105 gene

Pe scurt

Testul caută, într-o probă de sânge (biopsie lichidă), în 105 gene, modificările genetice ale unei tumori solide avansate de orice tip (test pan-cancer) care pot orienta tratamentul, inclusiv pe cele care apar când tumora nu mai răspunde la un tratament țintit (rezistență). Se alege împreună cu medicul oncolog și cu medicul genetician. Nu arată riscul moștenit de cancer: analizează ADN-ul eliberat de tumoră.

Ce analizează

Tumora eliberează în sânge fragmente de ADN, numite ADN tumoral circulant (ctDNA). Testul îl extrage din plasmă și citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) 105 gene asociate cu cancerul: la 35 dintre ele, porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine și contează pentru tratament (exonii codanți relevanți clinic), iar la celelalte 70, regiunile în care apar cel mai des variante. Caută:

• schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme) și mici fragmente în plus sau lipsă (inserții sau deleții), în toate cele 105 gene;
• amplificări (copii în plus) ale genelor EGFR, ERBB2 (HER2), MET, MYC, CCNE1 și CD274 (PD-L1);
• pierderea copiilor genelor BRCA1 și BRCA2;
• unirea genelor ALK, ROS1, RET, NTRK1, BRAF, FGFR2 și FGFR3 cu alte gene (fuziuni);
• instabilitatea microsateliților, raportată când este ridicată (MSI-H).

Raportul include și proporția mediană a variantelor găsite în ADN-ul liber (fracția alelică mediană), un indiciu despre cât ADN tumoral era în probă.

Pentru cine este

• tumoră solidă avansată sau metastatică, când se caută o țintă de tratament;
• țesut tumoral prea puțin pentru analiză sau o biopsie care ar fi riscantă;
• boală care progresează sub un tratament țintit, de exemplu cu variante noi în EGFR sau ALK în cancerul pulmonar ori în ESR1 în cancerul de sân;
• un tip de cancer fără panel dedicat.

Ce poate arăta rezultatul

• Variantă cu semnificație clinică. O modificare care poate conta pentru tratament: raportul o descrie și arată tratamentele aprobate și studiile clinice potrivite.
• Nicio variantă cu semnificație clinică. Șansa unei ținte scade, dar nu dispare: unele tumori eliberează prea puțin ADN în sânge, iar o fracție alelică mică arată tocmai asta. Conform ESMO, după un rezultat neinformativ ar trebui luată în considerare analiza țesutului tumoral.
• Fără MSI-H în raport. Instabilitatea microsateliților nu este exclusă, pentru că sensibilitatea pentru MSI în sânge este limitată; când contează pentru tratament, se verifică pe țesut.
• Variantă cu semnificație incertă (VUS). Rolul ei nu se cunoaște încă; singură, nu schimbă tratamentul.

La consultație îți explicăm raportul; decizia de tratament rămâne la medicul oncolog.

Ce nu poate detecta

• Riscul moștenit de cancer și originea unei variante: din tumoră, moștenită sau apărută odată cu vârsta în celulele sângelui (hematopoieza clonală, de exemplu în TP53 sau JAK2).
• Fuziunile din alte gene (de exemplu NTRK2, NTRK3 sau NRG1) și pierderile de copii ale altor gene decât BRCA1 și BRCA2.
• Încărcătura mutațională tumorală (TMB) și expresia PD-L1 pe țesut.
• Testul nu este gândit pentru cancerele în stadiu incipient (I–II), pentru tumorile cerebrale primare sau pentru leucemii și limfoame și nu este un test de boală minimă reziduală.

Cum se face

Se recoltează două tuburi speciale de sânge venos (circa 17 ml), care păstrează ADN-ul liber. Proba trebuie să ajungă la laborator în cel mult 5 zile de la recoltare, așa că ziua recoltării se stabilește împreună cu echipa noastră. Semnezi și un consimțământ informat pentru analiza probei. Medicul genetician îți cere înainte raportul histopatologic, rezultatele testelor anterioare și lista tratamentelor. Rezultatul vine, de regulă, în 14 zile lucrătoare. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu captură hibridă a ADN-ului liber circulant din sânge, fără probă normală pereche; acoperă exonii codanți relevanți clinic din 35 de gene și hotspot-urile recurente din 70 de gene (circa 0,3 Mb), la o adâncime de circa 20.000x (cel puțin 5.000x citiri unice)
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV) și mici inserții sau deleții (indel), în toate cele 105 gene; amplificări ale numărului de copii (CNA) în 6 gene: CCNE1, CD274 (PD-L1), EGFR, ERBB2 (HER2), MET, MYC; pierderi ale numărului de copii în BRCA1 și BRCA2, raportate când sunt detectate; rearanjamente (translocații) în 7 gene: ALK, BRAF, FGFR2, FGFR3, NTRK1, RET, ROS1; instabilitatea microsateliților, raportată doar când proba este MSI-H; fracția alelică mediană a variantelor (mVAF); variante potențial acționabile, biologic relevante și de semnificație incertă (VUS); variantele benigne nu se raportează; terapii și studii clinice potrivite profilului genomic
• Gene (105): caută în lista genelor
• Probă: sânge periferic, 2 tuburi speciale de câte 8,5 ml (stabile 5 zile de la recoltare, interval în care proba trebuie să ajungă la laborator)
• Durată: 14 zile lucrătoare