Biopsie lichidă pentru cancer de sân și ginecologic, 48 de gene

Pe scurt

Testul caută, într-o probă de sânge (biopsie lichidă), modificările genetice ale unui cancer de sân sau ginecologic care pot orienta tratamentul. Este pentru persoanele cu boala deja diagnosticată și se alege împreună cu medicul oncolog și cu medicul genetician. Nu arată riscul moștenit de cancer: analizează ADN-ul eliberat de tumoră.

Ce analizează

Tumora eliberează în sânge fragmente de ADN, numite ADN tumoral circulant (ctDNA). Testul îl extrage din plasmă și citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) 48 de gene alese pentru cancerul de sân și cancerele ginecologice, printre care PIK3CA, ESR1, AKT1, PTEN, ERBB2 (HER2), BRCA1, BRCA2 și PALB2. Caută schimbări mici ale ADN-ului (variante punctiforme și mici inserții sau deleții), copii în plus ale unor gene selectate (amplificări), gene rupte și unite cu alte gene (rearanjamente) și instabilitatea microsateliților (MSI). MSI arată că tumora nu își mai corectează greșelile de copiere a ADN-ului; este un semn important pentru imunoterapie și se raportează când este crescută.

Pentru cine este

• cancer de sân metastatic cu receptori hormonali pozitivi, care avansează sub hormonoterapie;
• cancer de sân avansat, la care se caută o țintă de tratament;
• cancer ovarian sau endometrial avansat, când țesutul tumoral lipsește sau nu ajunge pentru analiză;
• țesut tumoral prea puțin pentru analiză sau o biopsie care ar fi riscantă;
• nevoia unui rezultat rapid.

Ce poate arăta rezultatul

• Variantă cu semnificație clinică. De exemplu, o mutație ESR1, apărută adesea sub hormonoterapie, care schimbă opțiunile de tratament. Conform ASCO, în cancerul de sân metastatic cu receptori estrogenici pozitivi și HER2 negativ, mutațiile ESR1 se caută la recidivă sau când boala avansează sub hormonoterapie (progresie), de preferat în sânge, pentru că testul din ctDNA este mai sensibil decât cel din țesut. Raportul arată tratamentele și studiile clinice asociate.
• Nicio variantă cu semnificație clinică. Șansa unei ținte în genele analizate scade, dar nu dispare, pentru că uneori tumora eliberează puțin ADN în sânge. Conform ESMO, ar trebui luată atunci în considerare analiza țesutului.
• Variantă cu semnificație incertă (VUS). Rolul ei nu se cunoaște încă; singură, nu schimbă tratamentul.

Ce nu poate detecta

• Riscul moștenit de cancer. O variantă în BRCA1, BRCA2 sau PALB2 găsită în ctDNA poate fi moștenită și se confirmă printr-un test din ADN-ul moștenit.
• Originea unei variante: din tumoră, moștenită sau apărută odată cu vârsta în celulele sângelui (hematopoieza clonală, de exemplu în TP53).
• Modificările aflate sub pragul de detecție, adică prezente într-o proporție prea mică din ADN-ul analizat, sau cele din regiunile și genele neincluse; testul caută copiile în plus ale unor gene (amplificări), iar pierderile de copii ale genelor nu fac parte din analiza descrisă.
• Statusul receptorilor hormonali și al HER2, care se stabilește pe țesutul tumoral.

Cum se face

Se recoltează circa 20 ml de sânge venos, în tuburi speciale care păstrează ADN-ul liber, într-un centru partener. Medicul genetician îți cere înainte raportul histopatologic și tratamentele primite. Rezultatul vine în 6–9 zile lucrătoare de la primirea probei. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a ADN-ului liber circulant extras din sânge, după îmbogățirea regiunilor de interes prin hibridizare în soluție (captură țintită); panelul vizează regiuni exonice selectate ale genelor, inclusiv regiuni hotspot
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV) și mici inserții sau deleții (până la 50 de perechi de baze); amplificări ale numărului de copii (CNA) în gene selectate; rearanjamente ale genelor; instabilitatea microsateliților (MSI), raportată doar când este crescută (MSI-H)
• Gene (48)

  • AKT1
  • ATM
  • BARD1
  • BRAF
  • BRCA1
  • BRCA2
  • BRIP1
  • CHEK2
  • CTNNB1
  • DICER1
  • EGFR
  • ERBB2
  • ERBB3
  • ESR1
  • FBXW7
  • FGFR1
  • FGFR2
  • FGFR3
  • FOXA1
  • FOXL2
  • GATA3
  • KIT
  • KRAS
  • MAP3K1
  • MET
  • MLH1
  • MRE11
  • MSH2
  • MSH6
  • MTOR
  • NBN
  • NRAS
  • NTRK1
  • NTRK2
  • NTRK3
  • PALB2
  • PIK3CA
  • PIK3CB
  • PMS2
  • POLE
  • PTEN
  • RAD51C
  • RAD51D
  • RAF1
  • RET
  • RUNX1
  • SMAD4
  • TP53
• Probă: sânge periferic, 20 ml (două tuburi speciale pentru ADN liber circulant, de câte 10 ml, trimise la temperatura camerei, fără congelare, care trebuie să ajungă la laborator în cel mult 8 zile)
• Durată: 6–9 zile lucrătoare

Context clinic

• Cancerul ovarian și endometrial: rolul biopsiei lichide este mai puțin definit decât în cancerul de sân. De aceea, testul le are în vedere mai ales când țesutul lipsește sau nu ajunge; conform ESMO 2022, analiza țesutului rămâne preferată pentru mulți pacienți.
• Statusul receptorilor hormonali și al HER2 se stabilește prin imunohistochimie pe țesut; testul nu îl înlocuiește.