Pe scurt
Testul verifică, din sânge sau din țesut tumoral, dacă începutul genei MLH1 (promotorul) este oprit printr-un semnal chimic numit metilare. Când această modificare există în toate celulele corpului, nu doar în tumoră, ea poate cauza o formă rară de sindrom Lynch. Se adresează persoanelor cu o tumoră fără proteina MLH1, la care cauza nu a fost găsită, iar testul se alege la consultația de genetică medicală.
Ce analizează
Gena MLH1 repară greșelile apărute când celulele își copiază ADN-ul. O genă poate fi oprită fără ca „textul” ei să fie greșit: niște mici etichete chimice (grupări metil) se așază pe promotor, zona care pornește gena, și o reduc la tăcere.
În multe cancere colorectale fără proteina MLH1, metilarea apare doar în celulele tumorii și nu se moștenește. Rar, metilarea este prezentă încă de la naștere în celulele sănătoase, inclusiv în sânge. O numim epimutație constituțională: ea se comportă ca o variantă din sindromul Lynch, deși secvența genei este normală.
Testul determină starea de metilare a promotorului MLH1 printr-o metodă numită MLPA specifică metilării (MS-MLPA), în ADN-ul din sânge sau din țesutul tumoral. Pe sânge, arată dacă metilarea există și în celulele sănătoase. Conform PDQ, metilarea MLH1 găsită în țesut normal, cum este sângele, lipsește în cancerele sporadice și la purtătorii variantelor obișnuite din sindromul Lynch.
Pentru cine este
- tumoră colorectală sau endometrială în care gena MLH1 a fost oprită prin metilare, apărută la vârstă tânără;
- tumoră cu metilarea MLH1, fără semnele unui cancer sporadic, la care secvențierea MLH1 din sânge nu a găsit cauza;
- mai multe cancere din spectrul Lynch la aceeași persoană, cu tumori în care gena MLH1 nu funcționează;
- rudă a unei persoane cu epimutație MLH1 cunoscută, când medicul genetician consideră utilă testarea.
Ce poate arăta rezultatul
- Metilare prezentă în sânge: epimutație constituțională MLH1. Epimutația se comportă ca o cauză de sindrom Lynch: conform GeneReviews, cel mai frecvent apare cancerul colorectal, urmat de cel endometrial. De aceea, supravegherea se stabilește la consultație, după același model. Conform PDQ, epimutațiile apărute pentru prima dată la o persoană par să se șteargă în celulele reproducătoare și de obicei nu se transmit copiilor; rar, au fost descrise forme moștenite.
- Metilare absentă în sânge: epimutația constituțională este puțin probabilă. Dacă metilarea a fost găsită în tumoră, explicația cea mai probabilă rămâne un cancer sporadic, apărut fără o cauză moștenită. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
- Metilare parțială, la nivel scăzut: poate fi un mozaic, prezent doar într-o parte dintre celule; se interpretează împreună cu tumora și cu istoricul familial.
Ce nu poate detecta
- variantele din secvența genei MLH1 și delețiile ei, care cer secvențierea și analiza delețiilor;
- celelalte gene Lynch (MSH2, MSH6, PMS2, EPCAM);
- metilarea doar din tumoră, dacă analiza se face pe sânge;
- un mozaic foarte slab, sub limita de detecție a metodei.
Cum se face
Pentru căutarea unei epimutații constituționale, proba este de sânge venos recoltat pe EDTA (cel puțin 3 ml; la copii cel puțin 1 ml), într-un centru partener; se poate trimite și ADN deja extras. Analiza se poate face și pe țesut tumoral: blocul de parafină sau 4–6 secțiuni din el, cerute de la serviciul de anatomie patologică, ori țesut proaspăt (cel puțin 1 cm²). Rezultatul vine, de obicei, în 21 de zile lucrătoare de la sosirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: MS-MLPA (MLPA specific metilării)
- Variante raportate: starea de metilare a regiunii promotoare a genei MLH1 (hipermetilarea care poate opri gena)
- Gene (1)
- MLH1
- Probă: sânge periferic recoltat pe EDTA, cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii), ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), țesut proaspăt (cel puțin 1 cm²) sau țesut fixat în formol și inclus în parafină (bloc FFPE sau 4–6 secțiuni)
- Durată: 21 de zile lucrătoare
Context clinic
- Indicații pe tumoră: pierderea MLH1 și PMS2 la imunohistochimie, cu promotorul MLH1 metilat în tumoră, mai ales la vârstă tânără sau fără BRAF V600E (în cancerul colorectal), ori cu secvențierea MLH1 din sânge negativă.
Întrebări frecvente
De obicei, nu: metilarea MLH1 în tumoră apare adesea doar acolo și nu se moștenește. Testul din sânge are sens mai ales când cancerul a apărut la vârstă tânără, când analiza tumorii nu arată semnele unui cancer sporadic sau când există mai multe cancere, iar decizia se ia la consultație.
De obicei, nu, dar există excepții rare. De aceea, la consultație discutăm dacă are sens testarea părinților tăi și, la vârsta adultă, a copiilor, ținând cont de istoricul familiei.
Teste înrudite
Surse
- National Cancer Institute: Genetics of Colorectal Cancer (PDQ), Health Professional Version (actualizat în martie 2025), https://www.cancer.gov/types/colorectal/hp/colorectal-genetics-pdq
- Seppälä TT et al.: European guidelines from the EHTG and ESCP for Lynch syndrome: an updated third edition of the Mallorca guidelines based on gene and gender, Br J Surg 2021;108(5):484-498, https://doi.org/10.1002/bjs.11902
- GeneReviews: Lynch Syndrome (Idos G, Hampel H, Valle L), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1211/
- Bishop MFH și colab.: Clinical and genetic characterization of constitutional MLH1 promoter hypermethylation: implications for Lynch syndrome diagnosis, Genet Med 2026, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42125877/
