Pe scurt
Panelul analizează 18 gene legate de două probleme moștenite ale pancreasului: inflamația lui repetată sau cronică (pancreatita ereditară) și predispoziția la cancer pancreatic. Se adresează persoanelor cu pancreatită fără o cauză clară și persoanelor sau familiilor cu cancer pancreatic. Testul se alege la consultația de genetică medicală.
Ce analizează
Secvențierea de nouă generație (NGS) citește deodată ADN-ul celor 18 gene, mai ales porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente în plus sau lipsă (inserții și deleții mici) și, ca screening, fragmente mai mari (deleții și duplicații, CNV). Genele țin de câteva grupuri:
- PRSS1, SPINK1, CFTR, CPA1, CELA3B și TRPV6: pancreatita ereditară. O variantă în PRSS1 poate cauza singură boala; variantele din celelalte gene cresc mai ales riscul, adesea împreună cu alți factori;
- BRCA1, BRCA2, PALB2 și ATM: cancer de sân, ovar și pancreas;
- CDKN2A: sindromul familial melanom–cancer pancreatic;
- MLH1, MSH2, MSH6, PMS2 și EPCAM: sindromul Lynch;
- STK11 (sindromul Peutz-Jeghers) și TP53 (sindromul Li-Fraumeni).
Pentru cine este
- pancreatită acută repetată sau pancreatită cronică fără o cauză clară;
- pancreatită la mai multe rude, din generații diferite;
- cancer pancreatic (adenocarcinom pancreatic), chiar fără alte cazuri în familie;
- două rude de gradul I cu cancer pancreatic sau trei cazuri pe aceeași parte a familiei;
- cancer pancreatic în familie, alături de melanom ori de cancer de sân, ovar, prostată sau colorectal;
- polipi intestinali de tip hamartom (hamartomatoși) sau pete pigmentate pe buze.
Conform ghidului ACG din 2020, testarea genetică se recomandă în pancreatita fără o cauză clară, mai ales la persoanele tinere. La un copil, panelul cuprinde și gene de risc pentru cancere ale adultului, iar alegerea testului o discutăm cu părinții.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv: la o persoană cu pancreatită, o variantă care cauzează boala (patogenă) în PRSS1 confirmă forma ereditară, iar în celelalte gene ale pancreatitei explică, de obicei, o parte din risc. Într-o genă de cancer, varianta înseamnă risc crescut, nu certitudine; supravegherea se discută individual, iar la cancerul pancreatic cu o variantă BRCA1 sau BRCA2 există un tratament țintit, ales de oncolog. Rudele pot face un test țintit.
- O singură variantă în CFTR: poate crește riscul de pancreatită și înseamnă și statutul de purtător de fibroză chistică, util pentru planificarea unei sarcini.
- Negativ: nu exclude o cauză genetică în alte gene sau o cauză negenetică. Dacă suspiciunea rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă cu semnificație incertă (VUS): nu se știe încă dacă are vreun efect; nu se folosește pentru decizii medicale și poate fi reclasificată.
Ce nu poate detecta
- gene din afara panelului, de exemplu CTRC, asociată și ea cu pancreatita, sau MEN1, legată de tumorile neuroendocrine ale pancreasului;
- modificările apărute doar în tumoră (variante somatice);
- riscul dat de fumat, alcool sau diabet; testul nu spune dacă și când va apărea boala;
- unele variante, din cauza limitelor actuale ale tehnologiei și ale cunoștințelor medicale; uneori, rezultatul nu este concludent.
Cum se face
Proba este de sânge din venă, recoltat pe anticoagulant (EDTA) la un punct de recoltare; se acceptă și ADN extras, frotiu bucal sau salivă, iar frotiul și saliva se pot recolta acasă, cu kitul trimis și preluat prin curier, sau la un centru de recoltare. Rezultatul vine, de obicei, în 32 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; recoltarea, consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS), panel de gene
- Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indel); deleții și duplicații (CNV), ca screening
- Gene (18)
- ATM
- BRCA1
- BRCA2
- CDKN2A
- CELA3B
- CFTR
- CPA1
- EPCAM
- MLH1
- MSH2
- MSH6
- PALB2
- PMS2
- PRSS1
- SPINK1
- STK11
- TP53
- TRPV6
- Probă: sânge recoltat pe EDTA (se acceptă și frotiu bucal, salivă sau ADN extras)
- Durată: 32 de zile lucrătoare
Context clinic
- Genele din afara panelului: CTRC, CDK4, MEN1, APC, SMAD4, BMPR1A și CHEK2. Panelul pentru cancer pancreatic ereditar de 17 gene (HT-0272) are CDK4, MEN1, APC, SMAD4 și BMPR1A, dar nu genele pancreatitei; panelul pan-cancer de 154 de gene (HT-0285) are CTRC, PRSS1, SPINK1 și CHEK2, dar nu CFTR, CPA1, CELA3B și TRPV6.
- Tratament: conform ghidului ASCO pentru cancerul pancreatic metastatic (actualizarea din 2020), testarea germinală și somatică pentru BRCA, MSI-H/dMMR și fuziunile TRK se recomandă tuturor pacienților eligibili pentru tratament, pentru alegerea unor terapii ca olaparib (variante BRCA), pembrolizumab (MSI-H/dMMR), larotrectinib sau entrectinib (fuziuni TRK).
- Copii cu pancreatită: panelul include gene de predispoziție la cancere cu debut la adult (BRCA1, BRCA2, PALB2, ATM, genele sindromului Lynch). Conform ESHG 2009, testarea predictivă la minori se face când prevenția sau tratamentul încep în copilărie; indicația panelului la un copil se stabilește cu părinții, după consiliere.
Întrebări frecvente
Am avut mai multe episoade de pancreatită. Ce aduce un test genetic?
Când pancreatita revine fără o cauză clară, o variantă moștenită poate explica de ce. Rezultatul poate scurta șirul de investigații și arată ce prevenție și ce urmărire a pancreasului au sens.
Pancreatita ereditară crește riscul de cancer pancreatic?
Pancreatita cronică, mai ales cea ereditară, crește riscul de cancer pancreatic, de obicei după mulți ani de boală, dar un risc crescut nu înseamnă că un cancer va apărea. Conform GeneReviews, evitarea fumatului și a alcoolului ajută la scăderea acestui risc.
Teste înrudite
Alte teste din aceeași subgrupă
- Analiza delețiilor și duplicațiilor genei PMS2 (sindromul Lynch)
- Analiza delețiilor și duplicațiilor genelor MUTYH și GREM1 (polipoză adenomatoasă familială tip 2)
- Analiza metilării promotorului genei MLH1 (sindromul Lynch)
- Analiza metilării, delețiilor și duplicațiilor în 5 gene pentru sindromul Lynch
- Panel genetic pentru cancer colorectal ereditar cu risc înalt, 10 gene
- Panel genetic pentru cancer colorectal ereditar, 17 gene
- Panel genetic pentru cancer colorectal, gastric și endometrial ereditar, 21 de gene
- Panel genetic pentru cancer gastric ereditar, 14 gene
- Panel genetic pentru neoplazii neuroendocrine gastroenteropancreatice ereditare
- Panel genetic pentru sindroame de polipoză colorectală ereditară, 7 gene
- Panel genetic pentru sindroame de polipoză ereditară
- Panel genetic pentru sindromul Lynch, 5 gene
- Secvențierea genei PMS2 (sindromul Lynch)
- Secvențierea și analiza CNV a genei APC (polipoză adenomatoasă familială)
- Secvențierea și analiza CNV a genei MLH1 (sindromul Lynch)
Surse
- MedlinePlus Genetics: What are the different types of genetic tests?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/types/
- MedlinePlus Genetics: What do the results of genetic tests mean?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/interpretingresults/
- ACG, Gardner TB et al.: ACG Clinical Guideline: Chronic Pancreatitis, Am J Gastroenterol 2020;115(3):322-339, https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000000535
- GeneReviews: PRSS1-Related Hereditary Pancreatitis (Whitcomb DC), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK84399/
- ASCO, Stoffel EM et al.: Evaluating Susceptibility to Pancreatic Cancer: ASCO Provisional Clinical Opinion, J Clin Oncol 2019;37(2):153-164, https://doi.org/10.1200/JCO.18.01489
- ACG, Syngal S et al.: ACG Clinical Guideline: Genetic Testing and Management of Hereditary Gastrointestinal Cancer Syndromes, Am J Gastroenterol 2015;110(2):223-262, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4695986/
- ASCO, Sohal DPS și colab.: Metastatic Pancreatic Cancer: ASCO Guideline Update, J Clin Oncol 2020;38(27):3217-3230, https://doi.org/10.1200/JCO.20.01364
- ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
