Panel genetic personalizat pe țesut tumoral, 16–30 de gene

Pe scurt

Testul analizează, în țesutul tumorii, între 16 și 30 de gene alese pentru situația ta dintr-un set de gene asociate cancerului (panel personalizat). Este util când oncologul are nevoie de mai multe grupe de gene deodată, de exemplu genele care țintesc tratamentul și cele de reparare a ADN-ului. Genele se aleg la consultație, împreună cu medicul oncolog și cu medicul genetician.

Ce analizează

Unele întrebări de tratament privesc mai multe căi biologice în același timp. În cancerul de sân sau ovarian avansat, de exemplu, contează atât genele de reparare a ADN-ului (BRCA1, BRCA2, PALB2, ATM, CHEK2, RAD51C, RAD51D), cât și genele care susțin creșterea tumorii (PIK3CA, AKT1, PTEN, ESR1, ERBB2) și TP53. Un panel de 16–30 de gene le poate cuprinde pe toate.

Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) între 16 și 30 de gene, alese dintr-un set de 64 de gene implicate în cancer. Setul cuprinde gene care pot ținti tratamentul, gene de reparare a ADN-ului, gene ale sistemului care corectează erorile de copiere (MMR) și gene folosite la încadrarea tumorilor, de exemplu IDH1, IDH2 sau genele SDH. Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme) și mici fragmente în plus sau lipsă (inserții sau deleții).

Analiza se face doar pe ADN-ul tumorii, fără probă de comparație din sânge, deci nu poate spune singură dacă o variantă este moștenită.

Pentru cine este

• cancer avansat la care oncologul are nevoie de mai multe grupe de gene deodată;
• tumoră la care diagnosticul ezită între două tipuri, iar genele ambelor intră în analiză;
• tumoră la care un panel dedicat nu acoperă toate genele cerute;
• boală care a progresat, când oncologul vrea să revadă mai multe ținte posibile pe aceeași probă.

Conform recomandărilor ESMO din 2024, secvențierea tumorii (NGS) este recomandată în mai multe cancere avansate, printre care cancerul mamar, cel ovarian și cel colorectal.

Ce poate arăta rezultatul

• Una sau mai multe variante cu relevanță pentru tratament, cu medicamentele aprobate pentru ele; decizia de tratament o ia medicul oncolog.
• O variantă într-o genă de reparare a ADN-ului, care poate conta pentru un tratament țintit sau pentru alegerea chimioterapiei.
• O variantă într-o genă de predispoziție (de exemplu BRCA1, BRCA2, PALB2 sau o genă MMR), adică o genă care, modificată de la naștere, crește riscul de cancer. Variantele din aceste gene sunt adesea moștenite; de aceea, conform grupului ESMO pentru medicină de precizie, se recomandă confirmarea lor printr-un test din sânge, indiferent de tipul tumorii.
• Variantă de semnificație incertă (VUS). Este o modificare despre care nu se știe încă dacă contează, așa că nu se folosește pentru decizii.
• Nicio modificare relevantă în genele alese.

Ce nu poate detecta

• genele care nu au fost alese, chiar dacă fac parte din setul disponibil;
• unirea a două gene într-una singură (fuziunile de gene), pierderile mari de material genetic și copiile în plus ale unor gene (amplificările), care pot să nu fie raportate;
• numărul de mutații ale tumorii (încărcătura mutațională tumorală, TMB) și instabilitatea microsateliților (MSI), care nu fac parte din analiza de bază;
• dacă o variantă este moștenită;
• modificările dintr-o probă cu sub 20% celule tumorale.

Cum se face

Nu e nevoie de o recoltare nouă: se folosește blocul de parafină cu țesutul din biopsie sau din operație, păstrat de serviciul de anatomie patologică, ori secțiuni din el. Se poate trimite și ADN extras din tumoră. Medicul anatomopatolog verifică dacă proba are cel puțin 20% celule tumorale. Durata analizei ți-o confirmăm la consultație. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test, alegerea genelor și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe ADN extras din țesutul tumoral, cu îmbogățirea prin hibridizare în soluție a regiunilor codante și a regiunilor intronice învecinate (±8 perechi de baze) ale genelor alese, la o acoperire medie de aproximativ 1.000x
• Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid, SNV) și mici inserții sau deleții
• Gene (30): lista completă la cerere
• Probă: țesut tumoral fixat în formol și inclus în parafină (FFPE), cu cel puțin 20% celule tumorale (blocul de parafină este proba recomandată; se pot trimite și cel puțin 10 secțiuni nevopsite de 10 µm, de 5 × 5 mm, sau ADN tumoral peste 200 ng; dacă e posibil, și lame colorate H&E cu zona tumorală marcată)
• Durată: se comunică la consultație

Context clinic

• Variantele din genele de reparare a ADN-ului pot conta pentru inhibitorii PARP și pentru chimioterapia cu platină.