Analiză suplimentară: metilarea promotorului MLH1 (la un test genomic tumoral)

Pe scurt

Arată dacă lipsa proteinei MLH1 dintr-o tumoră vine din oprirea genei printr-un semn chimic pus pe zona care o pornește (metilarea promotorului), o modificare apărută doar în tumoră. Ajută la deosebirea unui cancer apărut întâmplător (sporadic) de unul legat de predispoziția moștenită numită sindrom Lynch.

Ce adaugă

Unele cancere, mai ales colorectale și endometriale, au un defect al sistemului care repară erorile de copiere a ADN-ului (sistemul MMR). Defectul se vede adesea ca lipsa proteinei MLH1 la colorația cu anticorpi (imunohistochimie).

Cauza poate fi o variantă moștenită într-o genă MMR, adică sindromul Lynch, care contează și pentru rude. Poate fi însă și metilarea promotorului MLH1, o modificare apărută doar în celulele tumorii, care oprește gena fără să-i schimbe secvența. Conform GeneReviews, la tumorile fără MLH1, metilarea promotorului este cauza cea mai frecventă și indică, de regulă, un cancer sporadic.

Dacă promotorul este metilat, un sindrom Lynch devine puțin probabil. Dacă nu este, la consultație discutăm un test genetic din sânge pentru genele MMR.

Când se alege

• Tumoră fără proteinele MLH1 și PMS2 la imunohistochimie sau cu semne că nu își mai corectează greșelile de copiere a ADN-ului (instabilitate a microsateliților).
• Cancer colorectal sau endometrial la care se decide dacă e nevoie de un test pentru sindromul Lynch.

Pentru medici

• Metodă: analiza metilării promotorului MLH1 în ADN-ul tumoral, pe țesut FFPE.
• Context: conform ghidului ASCP/CAP/AMP/ASCO (2017), în cancerul colorectal cu pierderea MLH1, metilarea promotorului MLH1 sau mutația BRAF V600E susțin originea sporadică.
• Probă: 3–5 secțiuni suplimentare necolorate, de 10 µm; nu sunt necesare dacă s-a trimis blocul FFPE.
• Durată: se comunică la consultație.