Panel genetic pentru cancer renal ereditar, 13 gene

Pe scurt

Panelul analizează 13 gene asociate cu cancerul renal ereditar, între care VHL, BAP1, genele SDH și genele sindromului Lynch. Se adresează persoanelor cu cancer renal la vârstă tânără, cu tumori în ambii rinichi sau în mai multe locuri ori cu rude cu cancer renal. Testul se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Cele mai multe cancere renale nu sunt moștenite. Conform National Cancer Institute, variantele patogene moștenite explică 5–8% dintre cancerele renale.

Testul citește porțiunile genelor care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante), prin secvențiere de nouă generație (NGS). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții sau deleții) și fragmente mai mari lipsă sau în plus (deleții sau duplicații). Panelul cuprinde:

• VHL: boala von Hippel-Lindau, cu cancer renal cu celule clare, hemangioblastoame, feocromocitom și chisturi; conform GeneReviews, cancerul renal apare la aproximativ 70% dintre persoanele cu VHL;
• BAP1: sindromul de predispoziție tumorală BAP1, cu melanom ocular, mezoteliom, melanom cutanat și cancer renal;
• SDHB, SDHC, SDHD și SDHAF2: sindroamele paragangliom-feocromocitom ereditar, în care poate apărea și cancer renal;
• PTEN (sindromul tumoral hamartomatos PTEN) și TP53 (sindromul Li-Fraumeni);
• MLH1, MSH2, MSH6, PMS2 și EPCAM: sindromul Lynch, care crește riscul de tumori ale căilor urinare, inclusiv ale bazinetului renal.

Pentru cine este

• cancer renal diagnosticat la vârstă tânără;
• tumori în ambii rinichi sau mai multe tumori în același rinich;
• una sau mai multe rude de gradul I sau II cu cancer renal;
• cancer renal alături de hemangioblastoame, feocromocitom sau paragangliom, la tine ori în familie;
• cancer renal alături de melanom ocular sau mezoteliom în familie.

Rudele fără simptome pot face testul țintit pentru varianta din familie, după ce persoana afectată a fost testată; dacă ea a decedat fără test, se analizează întâi ADN-ul păstrat de la ea, când există.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv: s-a găsit o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă), care explică tumora și arată sindromul. Poate influența planul chirurgical și supravegherea celuilalt rinichi și a altor organe; de exemplu, conform GeneReviews, în boala von Hippel-Lindau se face RMN abdominal la doi ani de la 15 ani, alături de controale ale ochilor, ale sistemului nervos și dozarea metanefrinelor.
• Negativ: nu exclude o cauză ereditară, mai ales în genele care nu sunt în panel. Supravegherea se stabilește după tipul tumorii și istoricul familial. Dacă suspiciunea de cancer renal ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Fiecare copil al unui purtător are o șansă de 50% să moștenească varianta.

Ce nu poate detecta

• variantele din FH, FLCN, MET, TSC1 și TSC2, genele altor sindroame de cancer renal ereditar (leiomiomatoza ereditară, sindromul Birt-Hogg-Dubé, cancerul renal papilar ereditar, scleroza tuberoasă), care nu sunt în panel;
• modificările apărute doar în tumoră;
• modificările prezente doar într-o mică parte dintre celule (mozaicism de nivel scăzut), posibile mai ales în boala von Hippel-Lindau apărută pentru prima dată în familie (de novo);
• variantele mici din EPCAM (aici se caută doar deleții și duplicații);
• unele regiuni greu de citit ale genomului;
• dacă și când va apărea un cancer: testul arată o predispoziție, nu un diagnostic.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile din kit. Rezultatul vine, de obicei, în 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 50 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (13)

  • BAP1
  • EPCAM
  • MLH1
  • MSH2
  • MSH6
  • PMS2
  • PTEN
  • SDHAF2
  • SDHB
  • SDHC
  • SDHD
  • TP53
  • VHL
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare

Context clinic

• Vârsta de debut: Shuch 2014 (J Clin Oncol) a propus vârsta de 46 de ani sau mai puțin ca prag pentru a lua în calcul consilierea și testarea genetică.