Panel genetic pentru feocromocitom și paragangliom ereditar, 6 gene

Pe scurt

Panelul analizează 6 gene asociate cu tumorile ereditare ale glandei suprarenale (feocromocitom) și cu tumorile înrudite care apar de-a lungul nervilor (paragangliom): SDHB, SDHC, SDHD, SDHAF2, VHL și RET. Se adresează persoanelor cu un feocromocitom sau un paragangliom, mai ales la vârstă tânără, cu tumori multiple ori cu rude cu astfel de tumori. Testul se alege la consultația de genetică medicală, împreună cu endocrinologul.

Ce analizează

Feocromocitomul este o tumoră a glandei suprarenale, iar paragangliomul o tumoră înrudită, care apare de-a lungul nervilor din cap, gât, torace sau abdomen. Multe dintre aceste tumori produc adrenalină și hormoni înrudiți, care pot cauza hipertensiune și palpitații. O parte importantă dintre ele apar pe fondul unei variante patogene moștenite.

Testul citește porțiunile genelor care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante), prin secvențiere de nouă generație (NGS). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții sau deleții) și fragmente mai mari lipsă sau în plus (deleții sau duplicații). Panelul cuprinde:

• SDHB, SDHC, SDHD și SDHAF2, genele unei enzime din mitocondrii (succinat dehidrogenaza), care cauzează sindroamele paragangliom-feocromocitom ereditar;
• VHL, gena bolii von Hippel-Lindau, cu feocromocitom, cancer renal, hemangioblastoame și chisturi;
• RET, gena neoplaziei endocrine multiple tip 2, în care feocromocitomul apare alături de cancerul medular tiroidian.

Pentru cine este

• persoană cu feocromocitom sau paragangliom, mai ales la vârstă tânără;
• tumori multiple, în ambele glande suprarenale sau paragangliom al capului și gâtului;
• feocromocitom alături de cancer medular tiroidian, cancer renal, hemangioblastoame sau chisturi renale și pancreatice.

Ghidul Endocrine Society din 2014 recomandă luarea în considerare a testării genetice la toți pacienții cu feocromocitom sau paragangliom. Rudele fără simptome pot face testul țintit pentru varianta familială, după testarea persoanei afectate; dacă ea a decedat fără test, se analizează întâi ADN-ul păstrat de la ea.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv, SDHB, SDHC, SDHD sau SDHAF2: risc crescut pentru noi tumori. Conform GeneReviews, supravegherea include evaluare clinică anuală, dozarea metanefrinelor (la doi ani în copilărie, apoi anual) și RMN de întreg corp la 2–3 ani. Tumorile legate de SDHB se operează de obicei, pentru că au un risc mai mare de a se răspândi în alte organe (metastaze).
• Pozitiv, VHL sau RET: supravegherea cuprinde și rinichii, ochii și sistemul nervos (VHL) sau tiroida (RET).
• Negativ: nu exclude o formă ereditară, pentru că mai multe gene cunoscute nu sunt în panel. Dacă suspiciunea unei forme ereditare rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă crește riscul. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii, iar cu timpul poate fi reclasificată.

La SDHD și SDHAF2, conform GeneReviews, boala apare aproape doar când varianta este moștenită de la tată. Fiecare copil al unui purtător are o șansă de 50% să moștenească varianta, iar riscul copilului depinde și de părintele de la care o primește.

Ce nu poate detecta

• variantele din SDHA, TMEM127, MAX, FH și NF1, gene ale feocromocitomului și paragangliomului ereditar care nu sunt în acest panel; panelul mai larg HT-0258 le include;
• modificările apărute doar în tumoră;
• modificările prezente doar într-o mică parte dintre celule (mozaicism de nivel scăzut);
• unele regiuni greu de citit ale genomului;
• dacă și când va apărea o nouă tumoră: testul arată o predispoziție, nu un diagnostic.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile din kit. Rezultatul vine, de obicei, în 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 50 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (6)

  • RET
  • SDHAF2
  • SDHB
  • SDHC
  • SDHD
  • VHL
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare