Panel genetic pentru carcinom bazocelular ereditar

Pe scurt

Panelul analizează trei gene care, atunci când au o variantă moștenită, cresc riscul de carcinom bazocelular, cel mai frecvent cancer de piele: PTCH1 și SUFU, genele sindromului Gorlin, și BAP1. Se adresează persoanelor cu carcinoame bazocelulare multiple sau apărute devreme, cu chisturi ale maxilarului ori cu un istoric familial sugestiv. Testul se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Genele PTCH1 și SUFU țin sub control o cale de semnalizare care spune celulelor când să se dividă. Fiecare genă există în două copii, una de la mamă și una de la tată. Când una dintre copii nu funcționează din naștere, celulele pielii și ale altor țesuturi scapă mai ușor de sub control, iar tumorile apar mai devreme și în număr mai mare. Așa se produce sindromul Gorlin, numit și sindromul carcinomului bazocelular nevoid. Gena BAP1 produce o proteină care frânează creșterea tumorilor; o variantă moștenită în BAP1 se asociază cu mai multe tipuri de cancer, inclusiv carcinomul bazocelular.

Prin secvențiere de nouă generație (NGS), testul citește porțiunile celor trei gene care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante) și caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții sau deleții) și fragmente lipsă sau în plus de unul sau mai mulți exoni (deleții sau duplicații).

Pentru cine este

• carcinoame bazocelulare multiple sau apărute la o vârstă neobișnuit de tânără;
• chisturi ale maxilarului (keratochisturi odontogene), mai ales apărute în adolescență;
• copil cu o tumoră cerebrală numită meduloblastom, mai ales dacă în familie există carcinoame bazocelulare;
• carcinom bazocelular împreună cu melanom ocular, mezoteliom sau cancer renal, la tine sau în familie.

Rudele fără simptome fac, de regulă, testul țintit pentru varianta familială, după ce persoana afectată a fost testată. Dacă aceasta a decedat fără test, se analizează întâi ADN-ul păstrat de la ea, când există.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv, PTCH1 sau SUFU: confirmă sindromul Gorlin. Conform GeneReviews, urmărirea include examinări regulate ale pielii, radiografii ale maxilarului de la vârsta de 8 ani, protecție strictă față de soare și evitarea radioterapiei când există alternative, mai ales la copii. La copiii cu variantă SUFU, riscul de meduloblastom este mai mare și se recomandă RMN cerebral repetat în primii ani de viață.
• Pozitiv, BAP1: sindromul de predispoziție tumorală BAP1. Urmărirea include examinarea pielii și a ochilor și, de la vârsta adultă, evaluări pentru mezoteliom și cancer renal.
• Negativ: nu s-a găsit o cauză în genele analizate. Dacă în familie e cunoscută o variantă și tu nu o ai, riscul tău e apropiat de cel al populației generale. Altfel, dacă suspiciunea unui sindrom ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă crește riscul. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Fiecare copil al unei persoane purtătoare are o șansă de 50% să moștenească varianta.

Ce nu poate detecta

• variantele apărute doar în tumoră, frecvente în carcinoamele bazocelulare obișnuite;
• cauzele moștenite din alte gene, de exemplu cele ale xerodermei pigmentosum, care au un test separat;
• modificările prezente doar într-un procent foarte mic de celule (mozaicism);
• uneori, o porțiune lipsă de un singur exon (deleție);
• riscul dat de expunerea la soare și de tipul de piele.

Cum se face

Proba este de sânge venos, recoltată într-un centru partener; se acceptă și ADN extras, picături de sânge uscate pe un card sau, după un transplant de celule stem, salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 15–20 de zile lucrătoare de la primirea probei. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după, în care discutăm planul de urmărire și testarea rudelor.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe o îmbogățire de tip exom, care acoperă toate regiunile codante și toate variantele intronice și intergenice patogene cunoscute; se analizează complet genele panelului, iar analiza se extinde la gene suplimentare pentru diagnostic diferențial
• Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții; deleții și duplicații de unul sau mai mulți exoni (CNV), confirmate prin MLPA sau qPCR înainte de raportare; variante intronice cunoscute ca patogene; variante din ADN-ul mitocondrial cunoscute ca asociate cu boala căutată; mozaicism, în unele cazuri
• Gene (3)

  • BAP1
  • PTCH1
  • SUFU
• Probă: sânge recoltat pe EDTA, 1–2 ml (proba recomandată), sau ADN genomic, 1–2 µg; se acceptă și card cu picături de sânge uscat (cel puțin 5 picături), iar după un transplant de celule stem se trimite salivă în loc de sânge
• Durată: 15–20 de zile lucrătoare