Panel genetic pentru tumori ereditare ale tractului urinar

Pe scurt

Test genetic care analizează 62 de gene, pentru predispoziția ereditară la cancer. Genele testate acoperă 24 dintre cele mai frecvente sindroame de cancer ereditar, între care sindromul Lynch, sindromul Li-Fraumeni, polipoza adenomatoasă familială, sindromul Peutz-Jeghers și anemia Fanconi.

Pe această pagină îl prezentăm pentru tumorile căilor urinare: se adresează persoanelor cu o astfel de tumoră, mai ales a bazinetului renal sau a ureterului, și familiilor cu mai multe cancere din spectrul sindromului Lynch; testul se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Un panel genetic analizează deodată mai multe gene care pot cauza aceleași semne sau aceeași problemă de sănătate. Secvențierea de nouă generație (NGS) citește în paralel ADN-ul acestor gene, mai ales porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii). Testul caută variantele cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă), și se interpretează împreună cu istoricul personal și al familiei.

Testul analizează 62 de gene.

Ce raportează:

• schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme, SNV)
• mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții, indeli), de până la 50 de „litere” (perechi de baze)
• fragmente de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV); cele găsite se confirmă printr-o metodă independentă

Pentru cine este

• cancer al mucoasei căilor urinare (cancer urotelial) în bazinetul renal sau în ureter, mai ales diagnosticat înainte de 60 de ani;
• tumoră urotelială la o persoană care a avut și un alt cancer din spectrul Lynch (colorectal, endometrial, ovarian, gastric);
• mai multe rude cu cancer colorectal, endometrial sau cu tumori ale căilor urinare, pe aceeași parte a familiei;
• tumoră urotelială la care analiza tumorii a sugerat sindromul Lynch;
• cancer de vezică urinară la o persoană cu mulți polipi colorectali.

Rudele fără simptome pot face testul țintit pentru varianta din familie, după ce persoana afectată a fost testată; dacă ea a decedat fără test, se analizează întâi ADN-ul păstrat de la ea, când există.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv, sindrom Lynch: risc crescut, nu certitudine, pentru mai multe cancere. Pe lângă colonoscopie, conform GeneReviews se poate lua în calcul un examen de urină cu citologie urinară anual, de la 30–35 de ani.
• Pozitiv, polipoză asociată MUTYH: două variante, câte una de la fiecare părinte. Planul de supraveghere se stabilește cu gastroenterologul.
• O singură variantă MUTYH: de obicei înseamnă statutul de purtător, important mai ales pentru frați și pentru partener.
• Pozitiv, BRCA1 sau BRCA2: contează pentru riscul de cancer de sân, ovar, prostată sau pancreas, la tine și la rude.
• Negativ: nu exclude o cauză ereditară în gene din afara panelului; istoricul familial rămâne important. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Ce nu poate detecta

• Testul nu detectează toate modificările genetice din genele analizate.
• Unele regiuni sunt citite incomplet: secvențele repetitive, regiunile foarte asemănătoare cu alte porțiuni ale genomului (omologie mare: pseudogene, duplicații segmentare) și cele cu o proporție foarte mare sau foarte mică de „litere” G și C (conținut GC extrem).
• O modificare prezentă doar într-un procent mic de celule (mozaicism) poate să nu fie detectată.
• Un rezultat negativ nu exclude variante cauzatoare de boală (patogene) în regiunile pe care testul nu le analizează sau pe care le citește insuficient și nu garantează că persoana va rămâne sănătoasă.
• La EPCAM și GREM1 se caută doar fragmentele lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV), nu și schimbările unei singure „litere” (variante punctiforme) sau micile inserții și deleții (indeli); la HOXB13 nu se caută deleții și duplicații.

Ca orice panel, testul nu poate arăta:

• variantele din genele care nu sunt incluse în panel și cauzele genetice încă necunoscute;
• modificările apărute în timpul vieții doar într-un țesut, de exemplu într-o tumoră (variante somatice);
• de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile primite. Rezultatul este gata în aproximativ 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 50 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (62): caută în lista genelor
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare

Context clinic

• Pe tumoră, imunohistochimia proteinelor MMR sau instabilitatea microsateliților orientează spre testare; metilarea promotorului MLH1 în tumoră poate explica deficitul MMR fără o cauză moștenită.
• BRCA1 și BRCA2: nicio sursă din listă nu stabilește o legătură cu tumorile uroteliale; un rezultat pozitiv se interpretează în cadrul cancerului ereditar de sân și ovar.