Panel de mutații somatice pe țesut tumoral pentru cancer endometrial

Pe scurt

Panelul analizează, în tumora endometrială, 9 gene folosite în clasificarea moleculară a cancerului endometrial: POLE, TP53 și genele sistemului de reparare a erorilor ADN (MMR), plus PTEN, KRAS și POLD1. Rezultatul ajută la încadrarea tumorii într-un grup de risc și la deciziile despre tratamentul de după operație. Se face pe țesutul deja recoltat.

Ce analizează

Cancerul endometrial pornește din mucoasa care căptușește uterul. În ultimii ani, pe lângă aspectul la microscop, tumorile se împart în patru grupe moleculare, cu prognostic diferit: tumori cu mutații POLE, tumori cu deficit al sistemului MMR, tumori cu p53 anormal și tumori fără un profil molecular specific.

Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS), în ADN-ul extras din tumoră, porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante) ale genelor POLE, POLD1, TP53, MLH1, MSH2, MSH6, PMS2, PTEN și KRAS. Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme) și mici fragmente în plus sau lipsă (inserții sau deleții) apărute în tumoră, adică mutații somatice, care nu se moștenesc. În plus, verifică un set de rearanjamente (fuziuni) cu relevanță pentru tratament în genele ALK, BRAF, FGFR1, FGFR2, FGFR3, MET, RET și ROS1.

Pentru cine este

• carcinom endometrial nou diagnosticat, când se face clasificarea moleculară pentru stadializare și pentru decizia despre tratamentul de după operație (adjuvant);
• tumoră la care trebuie aflat dacă există o mutație POLE, pe care analizele de rutină ale țesutului nu o arată;
• carcinom endometrial avansat sau recidivat, când medicul oncolog caută opțiuni de tratament;
• tumoră cu deficit MMR, fără metilarea promotorului MLH1, când se pune întrebarea sindromului Lynch.

Ghidul european ESGO-ESTRO-ESP folosește clasificarea moleculară la încadrarea riscului în carcinomul endometrial, iar actualizarea din 2025 o integrează în stadializarea FIGO din 2023.

Ce poate arăta rezultatul

• Mutație patogenă POLE: încadrează tumora în grupul cu prognostic foarte bun, ceea ce poate permite un tratament mai redus după operație. Contează doar anumite variante, din regiunea genei care corectează erorile de copiere.
• Mutație TP53: sugerează grupul cu p53 anormal, cu risc mai mare de recidivă, care orientează spre un tratament mai intens. Se citește împreună cu analizele de rutină ale tumorii.
• Mutații în genele MMR: sprijină încadrarea în grupul cu deficit MMR. O variantă care ar putea fi moștenită se verifică printr-un test genetic din sânge.
• Fără modificări în aceste gene: dacă și analizele de rutină ale tumorii sunt normale, tumora intră în grupul fără un profil molecular specific.
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o variantă despre care nu se știe încă dacă are vreun efect; până se lămurește, nu se folosește pentru decizii medicale.

Ce nu poate detecta

• deficitul MMR produs de metilarea promotorului MLH1, cea mai frecventă cauză a deficitului MMR neereditar, pentru că este o modificare chimică, nu o mutație;
• statusul MSI în sine, receptorii hormonali și HER2, care se stabilesc prin alte metode;
• amplificările și delețiile mari de gene;
• mutațiile prezente într-o mică parte a tumorii sau într-o probă cu prea puține celule tumorale;
• originea unei variante: testul pe tumoră nu poate spune singur dacă varianta a apărut doar în tumoră (somatică) sau este moștenită (germinală).

Cum se face

De obicei nu e nevoie de o recoltare nouă: se folosește blocul de parafină din biopsia de endometru sau din operație, păstrat de serviciul de anatomie patologică, împreună cu buletinul histopatologic. Se pot trimite și secțiuni nevopsite din bloc sau ADN extras din tumoră. Proba trebuie să conțină cel puțin 20% celule tumorale. Durata analizei ți-o confirmăm la consultație. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe ADN extras din țesutul tumoral, cu îmbogățirea prin hibridizare în soluție a regiunilor codante și a regiunilor intronice învecinate (±8 perechi de baze), la o acoperire medie de aproximativ 1.000x
• Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid, SNV) și mici inserții sau deleții; variante structurale (fuziuni sau translocații) selectate, relevante pentru tratament, evaluate la nivel ADN în genele ALK, BRAF, FGFR1, FGFR2, FGFR3, MET, RET și ROS1
• Gene (9)

  • KRAS
  • MLH1
  • MSH2
  • MSH6
  • PMS2
  • POLD1
  • POLE
  • PTEN
  • TP53
• Probă: țesut tumoral fixat în formol și inclus în parafină (FFPE), cu cel puțin 20% celule tumorale (blocul de parafină este proba recomandată; se pot trimite și cel puțin 10 secțiuni nevopsite de 10 µm, de 5 × 5 mm, sau ADN tumoral peste 200 ng; dacă e posibil, și lame colorate H&E cu zona tumorală marcată)
• Durată: se comunică la consultație

Context clinic

• Panelul completează imunohistochimia MMR și p53, nu o înlocuiește: clasificarea moleculară combină imunohistochimia p53 și MMR cu secvențierea POLE, iar mutațiile POLE nu se văd la imunohistochimie.
• Un deficit MMR la imunohistochimie, fără metilarea promotorului MLH1, ridică întrebarea sindromului Lynch.