Pe scurt
Testul caută, în țesutul tumoral păstrat în parafină, modificările din 9 gene importante pentru cancerul pancreatic. Rezultatul îl ajută pe medicul oncolog să vadă dacă există opțiuni de tratament legate de profilul tumorii și dacă e util un test genetic din sânge. Se alege împreună cu medicul oncolog și cu medicul genetician, de obicei când boala este avansată.
Ce analizează
Celulele unei tumori acumulează modificări în ADN care nu există în restul corpului, numite mutații somatice. Unele arată un tratament care poate ținti tumora.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) 9 gene. KRAS, TP53, CDKN2A și SMAD4 sunt gene modificate frecvent în cancerul pancreatic. BRCA1, BRCA2, PALB2 și CHEK2 țin de repararea ADN-ului, iar a noua genă este ERBB4. Testul caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme) și mici fragmente în plus sau lipsă (inserții sau deleții) și evaluează, din ADN, câteva fuziuni de gene care au tratament țintit.
Analiza se face doar pe ADN-ul tumorii, fără o probă de comparație din sânge. De aceea, testul nu poate spune singur dacă o modificare a apărut doar în tumoră sau este moștenită.
Pentru cine este
- cancer pancreatic (adenocarcinom) avansat sau metastatic, când medicul oncolog caută o țintă de tratament;
- boală revenită după operație, înaintea tratamentului următor;
- biopsie sau piesă operatorie existentă, cu suficiente celule tumorale pentru analiză;
- istoric familial de cancer pancreatic, de sân, de ovar sau de prostată, când o variantă BRCA ar conta și pentru rude.
Conform ghidului ESMO din 2023, testarea genetică pentru variantele BRCA moștenite se recomandă la pacienții cu cancer pancreatic metastatic, iar tumorile fără mutație KRAS merită o profilare suplimentară, pentru ținte rare precum fuziunile NTRK.
Ce poate arăta rezultatul
- O variantă în BRCA1, BRCA2 sau PALB2. Poate orienta alegerea chimioterapiei și discuția despre un tratament țintit de întreținere. Conform indicației aprobate de EMA, acest tratament se folosește la pacienții cu variante BRCA1/2 moștenite, deci varianta găsită în tumoră se confirmă printr-un test din sânge.
- O mutație KRAS. Mutațiile KRAS apar mai ales în cancerul pancreatic și în cel colorectal. Deocamdată, în cancerul pancreatic nu deschid singure un tratament țintit aprobat.
- Nicio mutație KRAS. Tumora poate avea alte modificări, rare, cu tratament țintit, pe care le caută o analiză suplimentară, de exemplu a fuziunilor de gene pe ARN.
- Modificări în TP53, CDKN2A sau SMAD4. Descriu biologia tumorii și nu au, deocamdată, un tratament țintit.
- Variantă de semnificație incertă (VUS). Nu se știe încă dacă modificarea contează, deci nu se folosește pentru decizii de tratament.
Ce nu poate detecta
- dacă o variantă este moștenită; pentru asta se face un test genetic din sânge;
- genele din afara celor 9 și fuziunile care nu sunt incluse în analiză, de exemplu cele NTRK sau NRG1;
- pierderea ambelor copii ale unei gene sau amplificările, care pot să nu fie raportate;
- modificările dintr-o probă cu prea puține celule tumorale (sub 20%) sau cu ADN degradat;
- instabilitatea microsateliților (MSI), care nu face parte din analiza de bază.
Cum se face
Nu e nevoie de o recoltare nouă: se folosește blocul de parafină din biopsie sau din operație, păstrat de serviciul de anatomie patologică, ori secțiuni din el. Se poate trimite și ADN extras din tumoră. Medicul anatomopatolog verifică dacă proba are cel puțin 20% celule tumorale. Medicul genetician îți spune ce documente și ce probă se trimit. Durata analizei ți-o confirmăm la consultație. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe ADN extras din țesutul tumoral, cu îmbogățirea prin hibridizare în soluție a regiunilor codante și a regiunilor intronice învecinate (±8 perechi de baze), la o acoperire medie de aproximativ 1.000x
- Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid, SNV) și mici inserții sau deleții; variante structurale (fuziuni sau translocații) selectate, relevante pentru tratament, evaluate la nivel ADN în genele ALK, BRAF, FGFR1, FGFR2, FGFR3, MET, RET și ROS1
- Gene (9)
- BRCA1
- BRCA2
- CDKN2A
- CHEK2
- ERBB4
- KRAS
- PALB2
- SMAD4
- TP53
- Probă: țesut tumoral fixat în formol și inclus în parafină (FFPE), cu cel puțin 20% celule tumorale (blocul de parafină este proba recomandată; se pot trimite și cel puțin 10 secțiuni nevopsite de 10 µm, de 5 × 5 mm, sau ADN tumoral peste 200 ng; dacă e posibil, și lame colorate H&E cu zona tumorală marcată)
- Durată: se comunică la consultație
Context clinic
- Variantele BRCA1, BRCA2 sau PALB2 orientează spre chimioterapia cu platină. Tratamentul de întreținere este olaparibul, a cărui indicație EMA cere variante BRCA1/2 germinale.
Întrebări frecvente
Nu neapărat, dar se întâmplă des. Variantele din BRCA1, BRCA2 și PALB2 găsite în tumoră se dovedesc frecvent moștenite, așa că le verificăm printr-un test din sânge. Dacă se confirmă, rezultatul contează și pentru rudele tale.
O tumoră fără mutație KRAS poate avea o altă modificare care o face să crească, uneori una cu tratament țintit. În acest caz, la consultație discutăm cu medicul oncolog ce analiză suplimentară are sens.
Analize suplimentare
Se pot adăuga la acest test:
Măsoară proteina PD-L1 din țesutul tumoral, prin colorarea lui cu anticorpi (imunohistochimie). În unele tipuri de cancer, nivelul PD-L1 se folosește la alegerea imunoterapiei.
Arată dacă, în țesutul tumoral, gena MGMT este oprită printr-un semn chimic pus pe zona care o pornește (metilarea promotorului). În tumorile creierului numite glioame, mai ales în glioblastom, rezultatul ajută medicul oncolog să estimeze beneficiul chimioterapiei.
Arată dacă lipsa proteinei MLH1 dintr-o tumoră vine din oprirea genei printr-un semn chimic pus pe zona care o pornește (metilarea promotorului), o modificare apărută doar în tumoră. Ajută la deosebirea unui cancer apărut întâmplător (sporadic) de unul legat de predispoziția moștenită numită sindrom Lynch.
Teste înrudite
Surse
- ESMO: Conroy T și colab., Pancreatic cancer: ESMO Clinical Practice Guideline for diagnosis, treatment and follow-up, Ann Oncol 2023;34(11):987-1002, https://doi.org/10.1016/j.annonc.2023.08.009
- EMA: Lynparza (olaparib), informații despre medicament (EPAR), https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/lynparza
- ESMO Precision Medicine Working Group: Kuzbari Z și colab., Germline-focused analysis of tumour-detected variants in 49,264 cancer patients: ESMO Precision Medicine Working Group recommendations, Ann Oncol 2023;34(3):215-227, https://doi.org/10.1016/j.annonc.2022.12.003
- MedlinePlus Genetics: KRAS gene, https://medlineplus.gov/genetics/gene/kras/
