Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie-uri necesare pentru funcționarea site-ului și, cu acordul tău, cookie-uri care ne ajută să înțelegem cum este folosit site-ul și să măsurăm campaniile. Poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie”, în subsolul paginii. Detalii în Politica de cookies și în Politica de confidențialitate.

Helixomic
Programări și informații: +40 377 703 506

Boli neurologice și neuromusculare

Panel genetic pentru boala Parkinson și alte tulburări de mișcare, 222 de gene

Pe scurt

Panelul analizează 222 de gene asociate cu sindromul Parkinson, cu coreea, cu distonia și cu alte tulburări de mișcare, de exemplu tresăriri bruște ale mușchilor (mioclonii), tremor sau tulburări care apar în crize (paroxistice). Se adresează copiilor și adulților cu o tulburare de mișcare al cărei tablou e atipic sau combină mai multe tipuri de simptome. Medicul genetician stabilește la consultație dacă testul ți se potrivește.

Ce analizează

Tulburările de mișcare ereditare se suprapun mult: aceeași genă poate cauza parkinsonism la o persoană și distonie la alta, iar un copil poate avea mai multe tipuri de mișcări anormale în același timp. De aceea, un panel larg poate fi util când tabloul nu indică o singură boală.

Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) genele de pe listă și caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente lipsă sau în plus (deleții sau inserții mici) și, printr-o analiză de screening, fragmente mai mari lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV). Lista cuprinde gene ale bolii Parkinson (SNCA, LRRK2, VPS35, PRKN, PINK1, PARK7, GBA1), ale distoniilor (TOR1A, THAP1, GNAL, SGCE, KMT2B), ale distoniei care răspunde la levodopa (distonia dopa-responsivă: GCH1, TH, SPR), ale tulburărilor paroxistice (PRRT2, PNKD, SLC2A1, ATP1A3, ADCY5), ale neurodegenerării cu acumulare de fier (PANK2, PLA2G6, WDR45), ale bolii Wilson (ATP7B) și trei gene din ADN-ul mitocondrial.

Pentru cine este

  • persoană cu boala Parkinson cu debut precoce sau cu semne atipice;
  • copil sau adult cu distonie, coree sau mioclonii fără o cauză găsită;
  • persoană cu mai multe tulburări de mișcare în același timp, de exemplu distonie și parkinsonism;
  • persoană cu tulburare de mișcare și alte probleme, cum sunt epilepsia, scăderea memoriei și a gândirii (declinul cognitiv) sau întârzierea în dezvoltare;
  • familie cu tulburări de mișcare în mai multe generații.

Ce poate arăta rezultatul

Pozitiv: s-a găsit cauza genetică, iar uneori aceasta schimbă tratamentul. Conform GeneReviews, distonia cauzată de gena GCH1 răspunde marcat și susținut la un tratament țintit. În boala Wilson, tratamentul de durată care elimină cuprul e bine să înceapă cât mai devreme. Rezultatul arată și modul de transmitere, deci riscul pentru rude. În unele forme dominante, cum este cea cu LRRK2, boala nu apare la toți purtătorii (penetranță redusă), așa că rudele care poartă varianta pot rămâne sănătoase.

Negativ: nu s-a găsit o cauză în cele 222 de gene. Rezultatul nu exclude o cauză genetică. Dacă tabloul sugerează o boală cauzată de o secvență repetată de prea multe ori (expansiune de repetiții), de exemplu boala Huntington sau o ataxie spinocerebeloasă, ea se caută printr-un test țintit. Dacă testul țintit este negativ sau tabloul nu sugerează o expansiune, pasul următor îl stabilim împreună, la consultație.

Incert (VUS): cu multe gene analizate, sunt mai probabile variantele despre care nu se știe încă dacă au vreun efect (variante de semnificație incertă). Nu se folosesc pentru decizii medicale; testarea părinților și a rudelor afectate ajută adesea la interpretare.

Ce nu poate detecta

  • boala Huntington: gena HTT nu este pe listă, iar expansiunea CAG care cauzează boala are un test dedicat;
  • variantele din gene care nu sunt în panel.

Ca metodă, secvențierea unui panel nu este gândită pentru secvențele repetate de prea multe ori (expansiunile de repetiții), de exemplu cele din ataxiile spinocerebeloase SCA2 și SCA3 sau din ataxia Friedreich, și nici pentru riscul adunat din multe variante comune (riscul poligenic) al bolii Parkinson obișnuite.

Cum se face

Proba este de sânge venos, cel puțin 3 ml, recoltat la un centru partener într-un tub cu anticoagulant (EDTA); se acceptă și ADN extras, un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 32 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

  • Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS), cu screening CNV
  • Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli); variații ale numărului de copii (CNV), prin screening
  • Gene (222): caută în lista genelor
  • Probă: sânge periferic recoltat pe EDTA, cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii); se acceptă și ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), frotiu bucal sau salivă (după instrucțiunile kitului)
  • Durată: 32 de zile lucrătoare

Context clinic

  • Conform GeneReviews, distonia dopa-responsivă cauzată de GCH1 răspunde marcat și susținut la doze mici de levodopa.

Lista genelor incluse

222 de gene

  • ABAT
  • ACBD6
  • ACER3
  • ACOX1
  • ACTB
  • ADAR
  • ADCY5
  • AFG2B
  • AFG3L2
  • ALDH18A1
  • ANO3
  • AOPEP
  • APTX
  • ARFGEF3
  • ARSA
  • ARX
  • ASL
  • ATM
  • ATP13A2
  • ATP1A2
  • ATP1A3
  • ATP2B2
  • ATP5F1A
  • ATP5MC3
  • ATP7B
  • AUH
  • BCAP31
  • C19orf12
  • CACNA1A
  • CACNA1G
  • CAMK4
  • CLN3
  • CLN5
  • CLPB
  • COASY
  • COQ8A
  • COX20
  • CP
  • CSF1R
  • CYP27A1
  • DCAF17
  • DCC
  • DDC
  • DHDDS
  • DLAT
  • DLD
  • DNAJC12
  • DNAJC6
  • DRD1
  • DRD2
  • ECHS1
  • EIF2AK2
  • EIF4A2
  • EPG5
  • FA2H
  • FBXO28
  • FBXO7
  • FITM2
  • FOLR1
  • FOXG1
60 din 222

Întrebări frecvente

Teste înrudite

Surse

  1. GeneReviews: LRRK2-Related Parkinson Disease (Wise A, Raymond D, Saunders-Pullman R, revizia din 2025), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1208/
  2. GeneReviews: GTP Cyclohydrolase 1-Deficient Dopa-Responsive Dystonia (Furukawa Y, revizia din 2019), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1508/
  3. GeneReviews: Huntington Disease (Caldeira Brás I et al., revizia din 2026), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1305/
  4. GeneReviews: Wilson Disease (Weiss KH, Schilsky M, revizia din 2023), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1512/

Nu știi ce test ți se potrivește?

Medicul genetician alege testul împreună cu tine, după simptome și istoricul familiei.

Dr. Anca Neacșu, medic specialist genetică medicală