Panel genetic pentru paraplegia spastică ereditară

Pe scurt

Panelul analizează 76 de gene asociate cu paraplegia spastică ereditară, un grup de boli în care picioarele devin treptat rigide și slabe, iar mersul se îngreunează. Cuprinde atât formele „pure”, în care afectarea se limitează la picioare, cât și formele complicate, cu alte semne neurologice. Medicul genetician stabilește la consultație dacă testul ți se potrivește.

Ce analizează

În paraplegia spastică ereditară, fibrele nervoase lungi care duc comanda de mișcare de la creier la picioare funcționează tot mai greu. Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile celor 76 de gene care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante), marginile lor și variantele din porțiunile dintre exoni cunoscute ca patogene (variante intronice). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente lipsă sau în plus (deleții sau inserții mici) și porțiuni lipsă sau în plus de unul sau mai mulți exoni (deleții și duplicații).

Panelul cuprinde genele formelor dominante frecvente: conform GeneReviews, gena SPAST (SPG4) explică aproximativ 40% dintre formele dominante pure, iar ATL1 (SPG3A) încă 10–15%. Cuprinde și forme recesive (de exemplu SPG11, SPG7, CYP7B1, grupul AP4), forme legate de cromozomul X (L1CAM, PLP1, ABCD1) și boli metabolice care se pot prezenta ca o paraplegie spastică, cum este deficitul de arginază (ARG1).

Pentru cine este

• copil sau adult cu rigiditate și slăbiciune progresivă a picioarelor, după ce au fost excluse alte cauze (de exemplu scleroza multiplă sau o compresiune a măduvei);
• familie cu aceeași dificultate de mers în mai multe generații;
• copil cu mușchi rigizi la picioare (spasticitate), diagnosticat cu paralizie cerebrală, fără o cauză clară la naștere sau pe RMN;
• spasticitate însoțită de alte semne: afectarea nervilor periferici (neuropatie), tulburări de coordonare (ataxie), scăderea memoriei și a gândirii (declin cognitiv), epilepsie sau tulburări de vedere;
• persoană fără alte cazuri în familie: conform GeneReviews, variante în SPAST se găsesc la 10–20% dintre aceste persoane.

Ce poate arăta rezultatul

Pozitiv: s-a găsit cauza genetică a spasticității. Rezultatul arată cum se transmite boala: în formele dominante, fiecare copil al unei persoane cu varianta are o șansă de 50% să o moștenească, iar în cele recesive frații și surorile pot fi afectați. Rareori, rezultatul schimbă tratamentul: de exemplu, deficitul de arginază are un tratament țintit, alături de dietă.

Negativ: în genele analizate nu s-a găsit o cauză. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor îl stabilim împreună, la consultație.

Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă cauzează boala. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Ce nu poate detecta

• secvențele repetate de prea multe ori (expansiunile de repetiții) care pot cauza spasticitate, de exemplu în ataxia spinocerebeloasă SCA3 sau în ataxia Friedreich;
• variantele din gene care nu sunt în panel;
• uneori, o porțiune lipsă de un singur exon (deleție);
• cauzele negenetice ale spasticității, cum sunt scleroza multiplă sau leziunile măduvei spinării.

Cum se face

Proba este de sânge venos, recoltat la un centru partener într-un tub cu anticoagulant (EDTA); se acceptă și ADN extras, câteva picături de sânge uscate pe un card, un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 15–20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe o îmbogățire de tip exom (hibridizare în soluție), care acoperă toate regiunile codante, regiunile intronice adiacente și variantele intronice și intergenice descrise ca relevante pentru boală; se analizează genele panelului
• Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții; deleții și duplicații de unul sau mai mulți exoni (CNV), confirmate prin MLPA sau qPCR înainte de raportare; variante intronice cunoscute ca patogene; variante din ADN-ul mitocondrial cunoscute ca asociate cu boala căutată; mozaicism, în unele cazuri
• Gene (76): caută în lista genelor
• Probă: sânge recoltat pe EDTA, 1–2 ml (proba recomandată); se pot folosi și ADN genomic (1–2 µg), card cu picături de sânge uscat, frotiu bucal sau salivă
• Durată: 15–20 de zile lucrătoare

Context clinic

• Conform GeneReviews, paralizia cerebrală diplegică intră în diagnosticul diferențial al paraplegiei spastice ereditare; de aceea, copilul cu diagnostic de paralizie cerebrală fără o cauză clară la naștere sau pe RMN rămâne printre indicații.
• Conform GeneReviews, în deficitul de arginază 1 există o terapie de substituție enzimatică, alături de dietă.