Panel genetic pentru sindroame parkinsoniene atipice ereditare

Pe scurt

Panelul analizează 25 de gene asociate cu boli ereditare rare care cauzează un parkinsonism atipic, adică încetineală, rigiditate sau tremor împreună cu alte semne care nu se potrivesc bolii Parkinson obișnuite. Se adresează mai ales persoanelor la care simptomele au apărut la vârstă tânără, au o evoluție neobișnuită sau apar în mai multe generații ale familiei. Medicul genetician stabilește la consultație dacă testul ți se potrivește.

Ce analizează

Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile celor 25 de gene care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante), plus variantele din porțiunile dintre exoni deja cunoscute ca patogene (variante intronice). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente lipsă sau în plus (deleții sau inserții mici) și porțiuni lipsă sau în plus de unul sau mai mulți exoni (deleții sau duplicații). Genele acoperă mai multe grupe de boli care pot semăna cu boala Parkinson:

• bolile cu acumulare de fier în creier (NBIA), de exemplu cele legate de genele PANK2, WDR45, C19orf12, FTL și COASY;
• boala Wilson (gena ATP7B) și bolile transportului de mangan (SLC30A10, SLC39A14);
• bolile în care organismul nu produce sau nu transportă bine dopamina (deficitele de sinteză și transport al dopaminei: GCH1, TH, SPR, PTS, DDC, DNAJC12, SLC6A3, SLC18A2);
• parkinsonismul din demența care afectează mai ales comportamentul și limbajul (demența frontotemporală: MAPT, GRN);
• formele în care parkinsonismul se asociază cu distonie, adică cu contracții involuntare ale mușchilor (ATP1A3, PRKRA, TAF1);
• gena GBA1, ale cărei variante cresc riscul de parkinsonism.

Pentru cine este

• persoană cu parkinsonism apărut la vârstă tânără, mai ales cu distonie sau cu un răspuns neobișnuit la tratament;
• persoană cu parkinsonism și semne atipice: căderi timpurii, tulburări ale mișcărilor ochilor, schimbări de comportament sau scăderea timpurie a memoriei și a gândirii (declin cognitiv precoce);
• copil sau adolescent cu parkinsonism ori cu distonie care variază în cursul zilei;
• persoană al cărei RMN cerebral arată depozite de fier sau mangan în zonele adânci ale creierului (nucleii bazali) ori cu simptome neurologice împreună cu o boală de ficat;
• familie cu mai multe cazuri de parkinsonism atipic sau de demență frontotemporală cu parkinsonism.

Ce poate arăta rezultatul

Pozitiv: s-a găsit o variantă care explică boala (patogenă sau probabil patogenă). Pentru unele forme, rezultatul schimbă tratamentul: conform GeneReviews, în boala Wilson tratamentul care împiedică acumularea de cupru e bine să înceapă cât mai repede, iar distonia cauzată de gena GCH1 răspunde foarte bine la un tratament țintit, în doze mici. Rezultatul arată și ce rude ar putea fi testate.

Negativ: nu s-a găsit o cauză în genele analizate. Conform MedlinePlus Genetics, cele mai multe cazuri de atrofie multisistemică și de paralizie supranucleară progresivă apar la persoane fără alte cazuri în familie, deci un rezultat negativ e frecvent. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor îl stabilim împreună, la consultație.

Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are legătură cu boala. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Ce nu poate detecta

• genele clasice ale bolii Parkinson (SNCA, LRRK2, PRKN, PINK1, PARK7), care se analizează în panelurile pentru boala Parkinson;
• secvențele scurte repetate de prea multe ori (expansiunile de repetiții) care pot cauza parkinsonism, de exemplu în ataxiile spinocerebeloase SCA2 și SCA3, în gena C9orf72 sau creșterea moderată a repetițiilor din gena FMR1 (premutația);
• uneori, o porțiune mică lipsă, de un singur exon (deleție);
• variantele din gene care nu sunt în panel și riscul adunat din multe variante comune cu efect mic (riscul poligenic);
• cauzele negenetice, de exemplu medicamentele sau toxinele care pot cauza parkinsonism.

Cum se face

Proba este de sânge venos, recoltat la un centru partener într-un tub cu anticoagulant (EDTA); se acceptă și ADN extras, câteva picături de sânge uscate pe un card, un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 15–20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe o îmbogățire de tip exom (hibridizare în soluție), care acoperă toate regiunile codante, regiunile intronice adiacente și variantele intronice și intergenice descrise ca relevante pentru boală; se analizează genele panelului
• Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții; deleții și duplicații de unul sau mai mulți exoni (CNV), confirmate prin MLPA sau qPCR înainte de raportare; variante intronice cunoscute ca patogene; variante din ADN-ul mitocondrial cunoscute ca asociate cu boala căutată; mozaicism, în unele cazuri
• Gene (25)

  • ATP1A3
  • ATP7B
  • C19orf12
  • COASY
  • DDC
  • DNAJC12
  • FTL
  • GBA1
  • GCH1
  • GRN
  • MAPT
  • PANK2
  • PRKRA
  • PTRHD1
  • PTS
  • SLC18A2
  • SLC30A10
  • SLC39A14
  • SLC6A3
  • SPR
  • TAF1
  • TH
  • WARS2
  • WDR45
  • ZFYVE26
• Probă: sânge recoltat pe EDTA, 1–2 ml (proba recomandată); se pot folosi și ADN genomic (1–2 µg), card cu picături de sânge uscat, frotiu bucal sau salivă
• Durată: 15–20 de zile lucrătoare

Context clinic

• GCH1 (distonia dopa-responsivă): răspuns foarte bun și de durată la doze mici de levodopa (GeneReviews).