Pe scurt
Panelul analizează 2 gene asociate cu distonia mioclonică, o boală a mișcării care începe de obicei în copilărie, cu zvâcnituri scurte și rapide ale mușchilor (mioclonii), mai ales la gât, trunchi și brațe, uneori împreună cu contracții prelungite care duc la poziții anormale (distonie). Se discută la un copil, un adolescent sau un adult tânăr cu astfel de mișcări, mai ales când și alte rude le au.
Ce analizează
Conform GeneReviews, semnele apar de obicei în primul deceniu de viață și aproape întotdeauna până la 20 de ani. La aproximativ jumătate dintre persoane, miocloniile se asociază cu o distonie a gâtului sau cu crampa scriitorului. Pot apărea și anxietate sau tulburare obsesiv-compulsivă. Cei mai mulți adulți cu boala observă că miocloniile scad mult după consumul de alcool, ceea ce poate duce la consum excesiv. Boala permite o viață activă, de durată normală.
Cel mai des, cauza este o variantă în gena SGCE. Această genă are o particularitate: de obicei funcționează doar copia moștenită de la tată, iar cea de la mamă este oprită printr-un semnal chimic (metilare). De aceea, conform GeneReviews, aproape toți copiii care moștenesc varianta de la tată au semne, față de aproximativ 5% dintre cei care o moștenesc de la mamă, iar boala poate părea că „sare” o generație.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile din ADN care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, numiți împreună exom) și analizează din ele cele 2 gene ale panelului. Caută:
- schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme);
- mici fragmente în plus sau lipsă, de cel mult 20 de nucleotide (inserții și deleții mici);
- fragmente lipsă sau în plus, de la o parte dintr-un exon până la gene întregi (deleții și duplicații, CNV).
Pentru cine este
- copil sau adolescent cu zvâcnituri scurte ale gâtului, ale brațelor sau ale trunchiului, uneori cu distonie a gâtului sau cu crampa scriitorului;
- adult cu astfel de mișcări încă din copilărie sau adolescență, care se ameliorează după alcool;
- familie în care mai multe persoane au mioclonii sau distonie, uneori din generații care nu sunt vecine.
Ce poate arăta rezultatul
Pozitiv: o variantă patogenă sau probabil patogenă confirmă cauza genetică. Diagnosticul ajută la alegerea tratamentului: unele medicamente și, la nevoie, stimularea cerebrală profundă (o procedură neurochirurgicală) pot ameliora miocloniile și distonia, iar îngrijirea urmărește și calitatea vieții.
Negativ: nu s-a găsit o cauză în cele 2 gene analizate. Rar, boala apare când ambele copii ale genei SGCE poartă semnalul de oprire, situație pe care o caută un test țintit al metilării. Dacă suspiciunea rămâne, discutăm la consultație genomul (WGS) ca posibil pas următor.
Variantă cu semnificație incertă (VUS): nu se știe încă dacă modificarea cauzează boala. Până se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale. Testarea părinților și a altor rude ajută adesea la interpretare, iar cu timpul varianta poate fi reclasificată.
Ce nu poate detecta
- modificările semnalului chimic care pornește sau oprește gena (metilarea) și moștenirea ambelor copii ale unui cromozom de la același părinte (disomie uniparentală);
- variantele din alte gene, care pot cauza mișcări asemănătoare, și cauzele genetice încă necunoscute;
- modificările aflate adânc în porțiunile dintre exoni (introni) și la capetele genei care nu se traduc în proteină (UTR);
- uneori, variantele prezente doar în unele celule (mozaicism) și cele din porțiuni greu de citit (gene cu „copii” aproape identice, numite pseudogene, „litere” repetate sau multe G și C);
- delețiile și duplicațiile, când calitatea probei nu permite căutarea lor (raportul o spune);
- de obicei, dacă o persoană care poartă varianta va avea semne și cât de severe vor fi.
Cum se face
Proba este de sânge sau de salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se pot folosi și sânge uscat pe un card sau ADN deja extras. Rezultatul este gata în aproximativ 30 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a regiunilor codante ale genomului (exom), cu analiza țintită a genelor panelului
- Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții, de cel mult 20 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV), de la o parte de exon până la gene întregi, căutate prin compararea adâncimii de citire
- Gene (2): lista completă la cerere
- Probă: sânge periferic sau salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se pot folosi și picătură de sânge uscat sau ADN extras
- Durată: 30 de zile lucrătoare
Context clinic
- Conform GeneReviews, zonisamida are dovezi de clasa I pentru ameliorarea miocloniilor și a distoniei; clonazepamul, valproatul și levetiracetamul ameliorează miocloniile, anticolinergicele pot ameliora distonia, iar toxina botulinică ajută mai ales în distonia cervicală. Stimularea cerebrală profundă, cel mai des cu țintă în globus pallidus intern (GPi), a ameliorat ambele componente.
- Alcoolul ameliorează simptomele pe termen scurt, dar riscul de dependență îi contraindică folosirea pe termen lung.
- Un număr mic de persoane au microdeleții care cuprind SGCE sau disomie uniparentală maternă a cromozomului 7, cu metilarea ambelor alele SGCE; GeneReviews recomandă un panel cu analiza delețiilor și duplicațiilor.
Întrebări frecvente
Tatăl meu are varianta, dar nu are simptome. Cum e posibil?
Gena funcționează de obicei doar pe copia de la tată. Dacă tatăl tău a moștenit varianta de la mama lui, copia lui cu varianta este oprită și, de cele mai multe ori, el nu are semne. Când o transmite copiilor lui, copia devine activă la ei.
Ce înseamnă diagnosticul pentru copiii mei?
Fiecare copil al tău are o șansă de 50% să moștenească varianta. Dacă ești bărbat, un copil care o moștenește va avea aproape sigur semne; dacă ești femeie, doar rar. Pentru o sarcină viitoare, poți discuta testarea genetică în sarcină sau testarea embrionilor (PGT) cu medicul genetician și cu medicul obstetrician sau cu medicul specialist în fertilitate. Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome poate fi testat când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea pentru o boală care apare la vârsta adultă și cea a statutului de purtător se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur.
Teste înrudite
Alte teste din aceeași subgrupă
- Analiza expansiunii de repetiții în gena FGF14 (SCA27B) sau RFC1 (CANVAS)
- Analiza expansiunilor de repetiții pentru ataxii ereditare
- Panel genetic pentru ataxie cerebeloasă autozomal recesivă nesindromică, analiză în etape
- Panel genetic pentru ataxie episodică
- Panel genetic pentru ataxie spinocerebeloasă autozomal dominantă, analiză în etape
- Panel genetic pentru ataxii ereditare
- Panel genetic pentru ataxii ereditare, 441 de gene
- Panel genetic pentru ataxii ereditare, cu analiza expansiunii FMR1
- Panel genetic pentru ataxii spinocerebeloase și atrofia dentatorubro-palidoluysiană (DRPLA)
- Panel genetic pentru boala Alzheimer și alte demențe, 61 de gene
- Panel genetic pentru boala Parkinson
- Panel genetic pentru boala Parkinson cu debut precoce
- Panel genetic pentru boala Parkinson cu debut tardiv
- Panel genetic pentru boala Parkinson și alte tulburări de mișcare, 222 de gene
- Panel genetic pentru boala vaselor mici cerebrale
- Panel genetic pentru boli cerebrovasculare ereditare, 59 de gene
- Panel genetic pentru boli neurodegenerative
- Panel genetic pentru calcificări intracerebrale
- Panel genetic pentru demență
- Panel genetic pentru distonia primară de torsiune
- Panel genetic pentru hemiplegie alternantă și migrene hemiplegice, 12 gene
- Panel genetic pentru hipoplazia pontocerebeloasă și diagnostic diferențial, 42 de gene
- Panel genetic pentru lipofuscinoze ceroide neuronale
- Panel genetic pentru migrenă
- Panel genetic pentru neurodegenerarea cu acumulare cerebrală de fier (NBIA)
- Panel genetic pentru parapareza spastică cu debut la vârsta adultă, 56 de gene
- Panel genetic pentru paraplegia spastică ereditară
- Panel genetic pentru scleroza laterală amiotrofică
- Panel genetic pentru sindroame parkinsoniene atipice ereditare
- Panel genetic pentru tremor esențial
- Panel genetic pentru tulburări de mișcare de tip coreic
- Panel genetic pentru tulburări de mișcare paroxistice
Surse
- GeneReviews: SGCE Myoclonus-Dystonia (Raymond D, Saunders-Pullman R, Ozelius L, revizia din iunie 2020), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1414/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
- ESHG: Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics, Eur J Hum Genet 2009;17(6):720-721, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
