Panel genetic pentru scleroza laterală amiotrofică, analiză în etape

Pe scurt

Panelul caută cauzele genetice ale sclerozei laterale amiotrofice (SLA), boala în care neuronii care comandă mușchii se pierd treptat, în două etape: întâi o secvență repetată de prea multe ori (expansiunea) din gena C9orf72, apoi 32 de gene citite prin secvențiere. Se adresează persoanelor diagnosticate cu SLA, cu sau fără rude afectate; medicul genetician stabilește la consultație dacă testul ți se potrivește.

Ce analizează

În SLA, neuronii care comandă mușchii se pierd treptat, iar forța musculară scade. Conform GeneReviews, aproximativ 10–15% dintre persoanele cu SLA au o formă genetică, adică boala lor este cauzată de o modificare într-o genă cunoscută, chiar și atunci când nimeni altcineva din familie nu a fost afectat.

Etapa 1. Se caută o secvență scurtă de ADN (GGGGCC) repetată de prea multe ori în gena C9orf72 (expansiunea), cea mai frecventă cauză genetică a SLA. Conform GeneReviews, se găsește la 39–45% dintre persoanele cu SLA și istoric familial și la 3–7% dintre cele fără. Expansiunea se analizează separat, ca primă etapă; la cerere, această etapă se poate omite.

Etapa 2. Prin secvențiere de nouă generație (NGS) se citesc porțiunile celor 32 de gene care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante), plus variantele din porțiunile dintre exoni deja cunoscute ca patogene (variante intronice). Se caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente lipsă sau în plus (deleții sau inserții mici) și porțiuni lipsă sau în plus de unul sau mai mulți exoni (deleții sau duplicații). Panelul include celelalte gene frecvente (SOD1, FUS, TARDBP) și gene implicate și în demența care afectează mai ales comportamentul și limbajul (demența frontotemporală: TBK1, VCP, OPTN, SQSTM1). Medicul genetician care trimite proba stabilește cu laboratorul partener cum se desfășoară cele două etape.

Pentru cine este

• persoană diagnosticată cu SLA, cu sau fără alte cazuri în familie;
• persoană cu SLA și semne de demență frontotemporală, sau o familie în care apar ambele boli;
• persoană cu SLA cu debut la vârstă tânără ori cu o evoluție neobișnuită;
• persoană cu SLA care vrea să afle dacă forma sa genetică are un tratament specific sau studii clinice deschise.

Conform ghidului de consens din 2023 privind testarea genetică în SLA, testarea se recomandă să fie oferită tuturor persoanelor cu SLA, cel puțin pentru C9orf72, SOD1, FUS și TARDBP.

Ce poate arăta rezultatul

Pozitiv. S-a găsit o variantă care cauzează boala (patogenă). Pentru variantele din SOD1, conform EMA, în Uniunea Europeană este autorizat un tratament țintit; accesul la el se discută cu medicul neurolog. Pentru alte gene, rezultatul poate deschide accesul la studii clinice. Cele mai multe forme se transmit dominant, adică este suficientă o singură copie modificată a genei: fiecare copil al unui purtător are o șansă de 50% să moștenească varianta, deși nu toți purtătorii fac boala.

Negativ. Nu s-a găsit o cauză în genele analizate, ceea ce nu exclude o cauză genetică încă necunoscută. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor îl stabilim împreună, la consultație.

Variantă de semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are legătură cu boala. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Ce nu poate detecta

• variantele din gene care nu sunt în panel și combinațiile de factori genetici cu efect mic;
• alte secvențe repetate de prea multe ori (expansiuni de repetiții), în afară de cea din C9orf72;
• vârsta la care ar putea apărea boala la o rudă purtătoare sau ritmul evoluției;
• uneori, o porțiune mică lipsă, de un singur exon (deleție);
• modificările prezente doar într-o parte dintre celule (mozaicism), care se pot identifica doar în unele cazuri.

Cum se face

Proba este de sânge venos, recoltat într-un centru partener; se acceptă și ADN extras, câteva picături de sânge uscate pe un card, frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Rezultatul vine, de obicei, în 15–20 de zile lucrătoare de la primirea probei. Prețul include consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului.

Pentru medici

• Metodă: analiză în etape: în prima etapă, analiza expansiunii de repetiții din gena C9orf72 (poate fi omisă la cerere); în a doua etapă, secvențiere de nouă generație (NGS) pe o îmbogățire de tip exom (hibridizare în soluție), care acoperă toate regiunile codante, regiunile intronice adiacente și variantele intronice și intergenice descrise ca relevante pentru boală, cu analiza genelor panelului; laboratorul contactează medicul trimițător pentru a stabili desfășurarea analizei
• Variante raportate: expansiunea de repetiții din gena C9orf72 (prima etapă); variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții; deleții și duplicații de unul sau mai mulți exoni (CNV), confirmate prin MLPA sau qPCR înainte de raportare; variante intronice cunoscute ca patogene; variante din ADN-ul mitocondrial cunoscute ca asociate cu boala căutată; mozaicism, în unele cazuri
• Gene (32)

  • ALS2
  • ANG
  • ANXA11
  • CCNF
  • CHCHD10
  • CHMP2B
  • DCTN1
  • ERBB4
  • FIG4
  • FUS
  • GLT8D1
  • HNRNPA1
  • KIF5A
  • MATR3
  • NEFH
  • NEK1
  • OPTN
  • PFN1
  • PRPH
  • SETX
  • SIGMAR1
  • SOD1
  • SPG11
  • SPTLC1
  • SQSTM1
  • TARDBP
  • TBK1
  • TIA1
  • TUBA4A
  • UBQLN2
  • VAPB
  • VCP
• Probă: sânge recoltat pe EDTA, 1–2 ml (proba recomandată); se pot folosi și ADN genomic (1–2 µg), card cu picături de sânge uscat, frotiu bucal sau salivă
• Durată: 15–20 de zile lucrătoare

Context clinic

• SOD1-SLA: tofersen, autorizat de EMA în Uniunea Europeană.
• Ghidul de consens din 2023 (Roggenbuck) recomandă testarea într-un singur pas: analiza expansiunii C9orf72 împreună cu secvențierea, cel puțin pentru SOD1, FUS și TARDBP. Panelul face analiza în etape (întâi C9orf72, apoi NGS); desfășurarea etapelor se stabilește cu laboratorul pentru fiecare pacient.