Detecția prin FISH a deleției 5q (5q31 și 5q32q33)

Pe scurt

Testul verifică, printr-o analiză la microscop cu sonde fluorescente (FISH), dacă o porțiune a brațului lung al cromozomului 5 (deleția 5q) lipsește din celulele măduvei osoase. Deleția 5q este o modificare importantă în sindroamele mielodisplazice (boli în care măduva produce celule de sânge care nu se maturizează corect) și în leucemia acută mieloidă: poate defini un tip anume de boală și poate schimba tratamentul. Medicul hematolog îl cere mai ales când cariotipul nu a dat rezultat sau pentru a urmări o deleție deja cunoscută.

Ce analizează

Testul folosește fragmente scurte de ADN marcate cu substanțe fluorescente (sonde), care se lipesc doar de regiunile căutate; metoda se numește hibridizare fluorescentă in situ (FISH). La microscop, fiecare copie a unei regiuni apare ca un punct luminos: o celulă normală are două, o celulă cu deleție are unul. Analiza se face pe nucleii celulelor care nu se divid, deci dă un răspuns și atunci când cariotipul eșuează.

Testul privește două regiuni ale cromozomului 5. Prima, 5q31, conține gena EGR1 și face parte din regiunea pierdută de obicei în bolile mieloide cu deleție 5q. A doua, 5q32-q33, conține gena RPS14, legată de anemia din sindromul 5q-. Cu două sonde, testul poate vedea și deleții care nu le cuprind pe amândouă.

Pentru cine este

• persoană cu suspiciune de sindrom mielodisplazic, mai ales cu anemie, la care cariotipul din măduvă nu a dat rezultat;
• persoană cu sindrom mielodisplazic cu deleție 5q cunoscută, pentru urmărirea răspunsului la tratament;
• persoană cu leucemie acută mieloidă, la care cariotipul a eșuat și medicul hematolog vrea să verifice deleția 5q;
• persoană cu altă boală mieloidă, la care medicul hematolog vrea să verifice țintit această regiune.

Ce poate arăta rezultatul

• Deleție prezentă. Raportul dă procentul de celule cu deleție. În clasificarea OMS din 2022, sindromul mielodisplazic cu puține celule tinere (blaști) și deleție 5q izolată este o formă aparte, definită de deleția 5q singură sau însoțită de cel mult o altă modificare, alta decât pierderea cromozomului 7 sau deleția 7q. În scorul de risc IPSS-R, deleția 5q face parte din grupul de risc citogenetic bun.
• Deleție absentă. Regiunile sunt prezente în ambele copii în celulele analizate.
• Rezultat la limită. Când procentul de celule cu modificarea este apropiat de pragul laboratorului, rezultatul se interpretează împreună cu celelalte analize.

Ce nu poate detecta

• Dacă deleția este izolată sau însoțită de alte modificări: pentru asta e nevoie de cariotipul complet.
• Modificările altor cromozomi și translocațiile.
• Schimbările din interiorul genelor (mutațiile), de exemplu din TP53, care contează pentru estimarea evoluției (prognostic) și se caută prin panelul NGS pentru neoplasme mieloide.
• O deleție prezentă în prea puține celule, sub pragul laboratorului.

Cum se face

Proba este, de regulă, măduvă osoasă extrasă cu un ac (aspirat de măduvă, cel puțin 1 ml, pe heparină de litiu). O recoltează medicul hematolog, prin puncție-aspirație medulară, cu anestezie locală, de obicei în aceeași ședință cu celelalte analize ale măduvei. Laboratorul acceptă și sânge din venă (sânge periferic, cel puțin 3 ml, pe heparină de litiu), celule fixate, lame necolorate sau țesut inclus în parafină (FFPE). Rezultatul vine, de obicei, în 9 zile lucrătoare de la primirea probei. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: hibridizare fluorescentă in situ (FISH)
• Probă: sânge periferic pe heparină de litiu (cel puțin 3 ml), măduvă osoasă pe heparină de litiu (cel puțin 1 ml), suspensie de celule fixate (un tub pentru fiecare cultură), lame citogenetice necolorate (2 lame pentru fiecare sondă) sau țesut fixat în formol și inclus în parafină (bloc FFPE sau 4–6 secțiuni)
• Durată: 9 zile lucrătoare

Context clinic

• ELN 2013: pacienților cu deleție 5q izolată, fără exces de blaști, cu risc IPSS scăzut sau intermediar-1 și anemie dependentă de transfuzii, care nu sunt candidați pentru factorii de creștere hematopoietici sau nu au răspuns la ei, ar trebui să li se ofere lenalidomidă.
• Sondele: 5q31 (EGR1) se află în regiunea comună minimă descrisă de Le Beau și colab. (1993); 5q32-q33 conține RPS14, gena legată de anemia din sindromul 5q- (Ebert și colab., 2008).